Spectacol-eveniment la TNRS: „Lola Blau”, un one-woman show în patru limbi. Chiriac: „După 32 de ani prezentăm pentru prima dată un spectacol în maghiară”

În prima conferință de presă din acest an, conducerea Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu (TNRS) a prezentat detaliile unei producții „unice”. Este vorba despre spectacolul „Lola Blau”, un musical de Georg Kreisler, regizat de Dumitru Acriș și interpretat de actrița Emőke Boldizsár. Inovația producției se referă la faptul că este jucată integral în patru limbi diferite: română, germană, maghiară și engleză. Până acum, spectacolul a fost prezentat în germană, iar în această seară, vor avea loc două reprezentații - în limba română, de la ora 17:00 și în limba maghiară, de la ora 20:00.

Premieră pentru TNRS: prima piesă în maghiară după Revoluție

Un aspect principal subliniat în cadrul conferinței a fost faptul că prin acest proiect este reluată tradiția teatrului sibian de a monta în limba maghiară. Directorul Constantin Chiriac a vorbit în acest sens despre dialog cultural între cele două culturi, având în vedere că ambele urmează să fie sărbătorite în această lună: Ziua Culturii Naționale pe 15 ianuarie și Ziua Culturii Maghiare pe 20 ianuarie. Potrivit lui Chiriac, se întâmplă după 32 de ani când instituția prezintă pentru prima dată un spectacol în această limbă. 

Prezent la conferința de presă, Serfőző Levente, directorul Centrului Cultural Maghiar, a ținut să adauge - „pentru că presa dorește elemente mai cool” - că semnificația este și mai profundă: „Eu cred și știu că din perioada interbelică, deci de peste 100 de ani, la Sibiu nu s-a montat în limba maghiară la modul profesionist”.

Multilingvismul pe scenă: „O chestie unică în lume”

Despre conceptul spectacolului „Lola Blau” s-a discutat la superlativ la TNRS. Realizat în patru limbi, proiectul este legat și de cercetarea doctorală a actriței Emőke Boldizsár, care studiază efectele multilingvismului asupra jocului actoricesc. Constantin Chiriac a descris proiectul ca fiind „o chestie unică în lume”, explicând că fiecare variantă lingvistică aduce elemente specifice: „Fiecare spectacol are posibilitatea de a se diferenția printr-un cântec special care e în fiecare spectacol diferit reprezentând respectiva limbă, dar și cu câte o mică poveste care este specifică fiecărei reprezentații”.

Actrița spune despre acest rol că reprezintă un vârf al carierei: „Este greu să joci un One Man Show, dar în același este o provocare atât de minunată și e într-adevăr ca o încoronare a unei cariere actoricești (...) Sunt recunoscătoare pentru șansa asta”. Emőke Boldizsár a mărturisit că stăpânește bine trei dintre cele patru limbi, iar dificultatea a fost adaptarea muzicală: „La melodii n-ai timp să stai și să te gândești oare cum e în română și cum ar suna în germană sau în maghiară, ca să faci traducerea instant. Acolo trebuie să fii mult mai exact (...) Câteodată, partenerul meu de viață spune acasă că-l înnebunesc pentru că repet cântecele. Cânt mai multe cântece și sunt în diferitele limbi și le repet și iarăși de la capăt, și iarăși de la capăt. Asta era cea mai mare dificultate pe care am întâmpinat-o (...)”.

Regizorul Dumitru Acriș a vorbit despre „responsabilitatea” realizării unui spectacol în patru limbi, mai ales atunci când nu cunoști decât una. „Dar limbajul teatrului totuși este suflet și nu prea are granițe sau momente peste care nu poți să le treci. Vreau să mulțumesc celor pe care nu-i vedeți aici, fără de care acest spectacol nu ar fi avut loc. Este o echipă extraordinară în spate, vorbesc de tehnicieni, oamenii de la sunet, video, lumini, mașiniști, o echipă extraordinară care a depus foarte mult suflet și ne-a fost alături pe tot parcursul acestui proces (...) În primul rând, eu nu vorbesc germana și nici maghiară. Mi se par niște limbi extraordinare chiar pentru că încerci pe tot parcursul șnurului să tot pătrunzi – ce, Dumnezeu spune? - și să simți cum simte Emőke limba de fapt (...) Încercam să văd asemănări și deosebiri, cum sună replicile în limbi diferite – e un proces foarte curios și foarte interesant. Cred că a fost curios și pentru cei de la sunet, lumină și video, care încercau să-și noteze replicile”, a povestit Acriș.

El a mai spus că echipa a optat pentru o adaptare personalizată a textului original, pentru o versiune care să rezoneze cu publicul actual. Spre exemplu, a spus că tema originală legată de exil din cauza nazismului este prezentă succint, accentul fiind pus pe trăirile interioare ale personajului. „Am păstrat relativ puțin din textul original al lui Chrysler. Am considerat că este mai ofertant să creem un text al nostru. Ne-am concentrat pe femeia Lola, cu fricile ei, cu încercările ei, cu iubirile ei, cu despărțirile ei”.

Ultima variantă a spectacolului „Lola Blau”, cea în limba engleză, va fi realizată mai târziu, urmând să fie prezentată în cadrul festivalurilor internaționale din acest an, inclusiv FITS.

Regizorul

Dumitru Acriș s-a născut la 22 iunie 1983, este regizor de teatru și actor.

Formarea sa artistică a început cu studiile de actorie (2000–2004) la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Ulterior a urmat un masterat în regie de teatru contemporan (2010–2012) în cadrul aceleiași instituții, continuând cu studii de regie de teatru dramatic (2012–2017) la Universitatea de Stat de Artă Teatrală „GITIS” din Moscova.

Din anul 2023 este doctorand în Artele Spectacolului la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și cadru universitar al Departamentului de Artă Teatrală din cadrul facultății de Litere și Arte.

Activitatea sa regizorală include montări realizate între 2014–2025 în teatre din România, Rusia, Republica Moldova, Bulgaria, Marea Britanie, Kazahstan, Armenia, Turcia, Egipt, Coreea de Sud, Franța și Scoția. A montat spectacole pe texte de A.N. Ostrovski, M. Gorki, F.M. Dostoievski, A.P. Cehov, M. Bulgakov, B. Brecht, W. Shakespeare, J.W. Goethe, L.N. Tolstoi, A. Strindberg, Tracy Letts și M. Mayenburg.

Spectacolele sale au participat la festivaluri naționale și internaționale, printre care Masca de Aur (Rusia), Festivalul Național de Teatru și Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (România), UNITEM (Republica Moldova), BABEL (România), High Fest (Armenia), Edinburgh Festival (Scoția), Avignon (Franța), precum și festivaluri din Turcia, Egipt, Coreea de Sud, Kazahstan și Rusia.

A obținut premii și nominalizări pentru regie, scenografie și spectacol în cadrul unor festivaluri din Rusia, România și Republica Moldova. Are două nominalizări la Premiul Național "Masca de Aur" din Moscova la categoria cel mai bun regizor și cel mai bun spectacol. Din 2017 participă ca regizor la laboratoarele organizate de Teatrul Națiunilor din Moscova, iar în 2025 a fondat compania de teatru independentă Soul Drama Theatre.

Actrița

Emőke Boldizsár s-a născut în Bistrița, într-un spațiu multicultural care avea să-i modeleze firesc parcursul artistic. Limba maghiară, limba sa maternă, i-a fost punct de plecare, iar de-a lungul timpului și-a desăvârșit fluența în română, germană și engleză. Drumul profesional a prins contur la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș, unde a absolvit în 2004, formându-se într-un mediu care i-a cultivat rigoarea, sensibilitatea și curajul explorării. De la primele apariții, a fost atrasă de roluri complexe, în care interioritatea personajului contează la fel de mult ca forța prezenței scenice.

În prezent, Emőke Boldizsár este una dintre cele mai apreciate actrițe ale Secției germane a Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu. 

Aici a creat o serie de roluri puternice în spectacole jucate în limba germană, precum Yvonne (regia Botond Nagy), Contra democrației (regia Alexandru Dabija), Tattoo (regia Radu Afrim) sau Încoace și încolo (regia Alexander Riemenschneider). 

Versatilitatea ei se vede și în colaborările constante cu Secția română a teatrului. A lucrat cu regizori importanți ai scenei românești și internaționale, fiind distribuită în producții ample precum Faust, D’ale Carnavalului, Jocuri, vorbe, greieri, Povestea Prințesei Deocheate, Călătoriile lui Gulliver și Oidip, toate în regia lui Silviu Purcărete, dar și în Turandot (regia Andriy Zholdak) sau Lecția (regia Mihai Măniuțiu).

Rolurile recente confirmă interesul ei pentru teatrul contemporan și pentru transformare. A interpretat personaje diverse, de la Rafinesque în Mesaje spre univers (regia: Josef Maria Krasanovski), femeia îndoliată în Domnul Iedeman (regia: David Paska), Lady Macbeth în Macbeth (regia: Botond Nagy), Marteuil și Valmont în Quartett (regia Hunor Horvath), Veronique în Zeul Carnagiului și Iringo în Orb de mină (ambele în regia lui Bogdan Sărătean), Elena în Ai mei (regia: Dumitru Acriș), multiplele ipostaze din Procesul, (regia: Botong Nagy) - doamna Grubach, unchiul Max K., Călăul, Titorelli, sau Daniela în Union Place, (regia Cristian Ban). 

Un proiect aparte este Lola Blau, în regia lui Dumitru Acriș, un one-woman show jucat în română, maghiară, germană și engleză, un proiect complex, care se înscrie direct în cercetarea doctorală a actriței, intitulată „Influența limbajului și efectele multilingvismului asupra jocului actoricesc”.

Sursa informațiilor despre Dumitru Acriș și Emőke Boldizsár: comunicat de presă TNRS

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi