Sibiul, cu 607.472 de turiști înregistrați în 2025, în statisticile Institutului Național de Statistică (INS) a avut cel mai bun an din istorie.
Cu toate acestea, din cel mai important fotoliu de la Banca Națională se anunță o eventuală criză în HoReCa, industria turismului.
Sibiu, pe locul 3 la numărul de turiști străini
Județul nostru s-a clasat pe locul 5, în 2025, într-un clasament național dominat în continuare de București, Brașov și Constanța.
Bucureștiul a trecut de 2 milioane de turiști în 2025, iar asta s-a mai petrecut în istorie doar între 2017 și 2019, înaintea crizei COVID.
Constanța s-a apropiat de 2 milioane de turiști, au fost în acest an 1,80 milioane de persoane, cu aproape 500 de mii mai mulți decât în Brașov (1,38 de milioane).
Deasupra Sibiului, din punct de vedere turistic, a mai fost în 2025 doar Clujul (607 mii de turiști), iar județul nostru e urmat de Bihor (555 mii), Prahova (549 mii) și Mureș (535 de mii).
La coada clasamentului se află Teleorman (3.032 de turiști), Călărași (21 de mii), Sălaj (37 de mii) și Vaslui (40 de mii de turiști în 2025).
După numărul turiștilor străini, Sibiul este depășit doar de București (1,11 milioane) și Brașov (201 mii). Sibiul a fost vizitat în 2025, conform datelor INS de 166 de mii de turiști străini.
Suntem urmați aici de Cluj (152 de mii), Timiș (107 mii) și Ilfov (94 de mii).
Cei mai puțini turiști străini au ajuns în Teleorman (156 de persoane), Vaslui (1.396) și Olt (1.598).
După procentul turiștilor străini din totalul vizitatorilor, Sibiul pierde o poziție, fiind depășit de Timiș. În cazul Sibiului, turiștii străini au reprezentat anul trecut 27,3% din total. În București procentul a fost de 54,29%, capitala fiind urmată de Ilfov (43,11%) și Timiș (30,36%).
Cele mai mic procente de turiști străini din total sunt în Vâlcea (1,97%), județul vecin fiind urmat de Constanța (3.10%), Olt (3,26%) și Gorj (3,35%).
Isărescu avertizează asupra riscului de criză în HoReCa și comerț: „Există o restrângere a cererii, dar sperăm să fie depășită”
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat miercuri că există riscul apariției unor dificultăți majore în sectoare precum HoReCa și comerțul, în contextul unei restrângeri a cererii, însă a subliniat că situația ar putea fi depășită treptat în perioada următoare, notează Digi24.
Întrebat, într-o conferință de presă, dacă analizele BNR indică un pericol major de criză în domenii precum HoReCa, comerț sau industria auto, guvernatorul a confirmat existența unor riscuri, în special pe fondul scăderii consumului.
„Există, bineînțeles că există, pentru că avem o restrângere a cererii, mai ales în HoReCa. Dar sperăm că această restrângere a cererii va fi depășită treptat. Să depășim și ceea ce la români se numește Fe-martie.
De regulă la români, februarie-martie, două luni grele. Se iese din iarnă, până când apare verdeața și acum vorbesc ușor metaforic. Să mă opresc. Și probabil că va fi depășit și momentul HoReCa”, a declarat miercuri guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în conferința de presă de prezentare a Raportului asupra inflației – februarie 2026.
Acesta a explicat că începutul de an aduce, în mod tradițional, o perioadă mai dificilă pentru consum, ceea ce se reflectă direct în activitatea din sectorul ospitalității și în comerț, domenii sensibile la evoluția cererii interne.
Ce se ascunde în ”raiul” turismului sibian
În 2025, anul cu cei mai mulți turșiti, dacă e să ne luăm după datele INS, antreprenorii din turism nu spun că au progresat. Din contră.
Lucrurile nu sunt roz, explică Horațiu Bujac, reprezentantul Organizației Patronale a Operatorilor Horeca din Sibiu.
„Cifra noastră de afaceri a crescut, dar a crescut pentru că am mai venit cu o locație în plus. Ca și profitabilitate, aici putem observa că profitul a scăzut față de 2024. Au crescut taxele, au crescut cheltuielile cu angajații, utilitățile și materia primă. Și investiția în turism, la nivel național, este una foarte mică. Nu ne-am aliniat cu prețurile în funcție de aceste scumpiri deoarece nu am vrut să ne transformăm într-un serviciu scump de care nu te poți apropia.
Chiar dacă cei care lucrează în domeniul HoReCa au de multe ori locațiile pline, trebuie să ținem cont de faptul că sunt pregătiți mereu la dispoziția turiștilor și sibienilor.
Când sunt sărbători sau vacanțe, ei trebuie să lucreze indiferent de situație. Noi ne-am asumat acest sacrificiu și timpul pierdut cu familia, pe care nu ni-l mai dă nimeni înapoi”, spune Bujac.
„Această imagine favorabilă ascunde însă o dependență pronunțată de câteva vârfuri de sezon”
Așadar, industria HoReCa din Sibiu trăiește, la prima vedere, una dintre cele mai bune perioade ale sale.
Orașul a devenit o destinație constant prezentă în topurile de city-break, iar Târgul de Crăciun, festivalurile culturale, evenimentele gastronomice și oferta turistică din jurul Sibiului par să asigure un flux continuu de vizitatori.
În spatele teraselor pline și al fotografiilor de pe rețelele sociale se ascunde însă o realitate mai complexă: sectorul ospitalității are nu doar un potențial considerabil, ci și o serie de riscuri structurale care se vor manifesta tot mai clar în anii următori, spune administratorul unui grup de restaurante.
Sibiul pornește cu un atu esențial, spune administratorul unui grup de restaurante.
Avem un brand turistic deja consolidat. Statutul de Capitală Culturală Europeană în 2007 a schimbat radical percepția asupra orașului, iar de atunci infrastructura culturală a crescut constant.
Festivalul Internațional de Teatru, festivalurile de muzică, târgurile tematice și evenimentele dedicate gastronomiei au transformat Sibiul într-un magnet atât pentru turiști români, cât și pentru cei străini și nu numai europeni.
Poziționarea geografică este, la rândul ei, favorabilă: orașul este legat de Autostrada A1, are un aeroport, iar în jurul lui se află Mărginimea Sibiului, Munții Făgăraș, Păltiniș și Valea Hârtibaciului – tot atâtea surse de turism rural, activ și de experiență.
În acest context, HoReCa s-a diversificat: hoteluri de lanț și boutique hotels, pensiuni urbane și rurale, restaurante de nișă, bistrouri, cafenele de specialitate, street food, wine baruri.
„Această imagine favorabilă ascunde însă o dependență pronunțată de câteva vârfuri de sezon. Vara, când orașul găzduiește marile festivaluri, iar turiștii vin pentru city-break-uri și pentru traseele din împrejurimi, Sibiul funcționează la capacitate maximă.
În decembrie, târgul de Crăciun a devenit, în sine, un produs turistic major: camerele se ocupă cu luni înainte, iar restaurantele și cafenelele sunt, în weekenduri, arhipline. Primăvara și toamna sunt perioade rezonabile, susținute de turism de weekend, conferințe, evenimente corporate și un flux constant, deși mai redus, de turiști străini. În schimb, lunile ianuarie–februarie și anumite intervale dintre marile evenimente aduc săli mai goale, camere libere și presiune pe fluxul de numerar.
Cu alte cuvinte, o mare parte din HoReCa sibiană trăiește, financiar, din câteva săptămâni foarte bune pe an.
Orice șoc extern – fie că vorbim de o criză sanitară, o recesiune severă sau o tensiune geopolitică ce afectează mobilitatea – lovește direct în aceste vârfuri de sezon. Din punct de vedere al riscurilor, aceasta este o vulnerabilitate majoră: un an sau doi cu probleme în lunile de vârf pot împinge spre închidere unități care, la suprafață, păreau solide”, explică specialistul.
„Bucătarii buni sunt rarități, curtați de mai multe unități simultan sau atrași de străinătate”
O altă problemă ține de salarizare.
„La această dependență de sezon se adaugă presiunea constantă a costurilor în creștere. Ca în întreaga țară, și la Sibiu cheltuielile cu personalul și cu materiile prime au crescut accelerat. Salariul minim se majorează, iar competiția pentru forță de muncă vine nu doar din străinătate, ci și din sectoare locale bine plătite, cum ar fi IT-ul și industria auto. Mulți angajați tineri preferă domenii cu program mai previzibil și condiții de lucru mai confortabile decât cele oferite, de regulă, în restaurante, hoteluri sau baruri.
Consecința este dublă. Pe de o parte, patronii sunt obligați să plătească mai bine, să investească în formarea personalului și să creeze condiții de muncă mai atractive.
Pe de altă parte, cei care nu reușesc să facă acest lucru se confruntă cu fluctuații mari de personal, servicii inegale și, în cele din urmă, cu pierderea clientelei.
Materiile prime – alimente, băuturi, produse de curățenie – precum și utilitățile au devenit mai scumpe și mai volatile. Restaurantele și cafenelele care nu își monitorizează atent costurile și nu își ajustează la timp prețurile și meniurile riscă să intre în dificultăți financiare în doar câteva luni.
Una dintre marile provocări ale HoReCa sibiene, deja vizibilă și cu potențial de a se agrava, este criza de personal stabil și calificat. Bucătarii buni sunt rarități, curtați de mai multe unități simultan sau atrași de străinătate.
Ospătarii, barista și barmanii sunt adesea foarte tineri, trec printr-un local sau două pentru unul–doi ani, apoi schimbă domeniul ori pleacă din țară. Managerii de locație, capabili să țină în echilibru între costuri, echipă, calitate și relația cu furnizorii, sunt puțini și greu de păstrat.
Această lipsă se traduce în rotații mari de echipe, în calitate oscilantă a serviciului și în dependența exagerată de câțiva oameni-cheie.
Plecarea unui bucătar sau a unui manager poate schimba radical nivelul unui local, fără ca proprietarul să poată reacționa rapid.
În lipsa unei strategii locale clare de formare – școli profesionale bine conectate la industrie, programe de practică reale, parteneriate între unități și instituții de educație – problema va deveni, în timp, un factor de risc major pentru întregul sector.
Un alt aspect delicat este supraaglomerarea pieței cu concepte foarte similare, mai ales în centrul istoric.
În ultimii ani, s-au deschis numeroase bistrouri cu meniu internațional, pizzerii, burgerii, cafenele „instagramabile” și baruri de vin. Deși diversitatea pare, la prima vedere, un lucru bun, în realitate multe dintre aceste localuri oferă același tip de experiență, doar cu mici variații de decor. Cererea, chiar într-un oraș turistic precum Sibiul, nu poate crește la infinit, în același ritm cu numărul de scaune din piață. Atunci când oferta explodează, iar diferențierea este slabă, competiția se mută inevitabil de la calitate, identitate și serviciu la preț și la abilitatea de a prinde fluxul de turiști care se plimbă pe stradă.
În asemenea condiții, este de așteptat ca, în următorii ani, piața HoReCa din Sibiu să treacă printr-un proces de „curățare” naturală. Vor rămâne, cel mai probabil, unitățile bine capitalizate, cu un concept clar și autentic, cu un management profesionist și atent la detalii. Vor avea de suferit acele afaceri deschise „după ureche”, în spații scumpe, fără planuri financiare realiste și fără o înțelegere profundă a publicului-țintă”, spune el.
O altă problemă ține de schimbarea societății.
„Gusturile consumatorilor, mai ales ale ale generațiilor tinere, se schimbă rapid. Publicul nu mai caută doar „unde mâncăm ceva”, ci vrea experiență, identitate, poveste.
Atenția la calitatea ingredientelor, preferința pentru produse locale, interesul pentru opțiuni vegetariene sau vegane, sensibilitatea față de risipa alimentară și de utilizarea plasticului sunt tot mai vizibile în marile orașe și încep să se simtă și la Sibiu.
În plus, prezența online – de la recenzii și fotografii până la posibilitatea de rezervare și de comandă prin platforme digitale – a devenit aproape obligatorie. Localurile care ignoră aceste transformări riscă să rămână, treptat, invizibile pentru o parte importantă a pieței”, explică administratorul.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 1037
Ultimele comentarii
Acum 6 ore
Marius
Acum 6 ore
Toate fondurile sunt comunitare
Acum 6 ore
Dincă Constantin
Acum 6 ore
Imobiliare pe groapa de gunoi
Acum 6 ore
@Nonick