Epuizare, dezumanizare și mentalitatea „merge și așa”. De ce se încalcă normele de conduită etică în structurile de asistență socială. Raport DGASPC Sibiu

Epuizare profesională și deficiențe de comunicare sunt unele dintre problemele care afectează relația dintre persoanele cu dizabilități sau copiii fără familie și angajații instituțiilor ce oferă servicii sociale în Sibiu. Despre acestea se menționează în ultimul raport al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sibiu privind respectarea normelor de conduită de către personalul structurilor din subordine pentru anul 2025.

Conform raportului, în prezent, instituția funcționează cu un număr de 1.162 de posturi aprobate, dintre care 787 sunt ocupate.

Datele instituției arată că pe parcursul anului trecut au fost înregistrate opt sesizări privind încălcarea normelor de conduită profesională. În șase dintre aceste cazuri acestea au fost îndreptate către persoane cu funcții de execuție, iar în două au vizat persoane din conducerea instituțiilor sociale. Totuși, în raport se menționează că în 2025 au fost soluționate 12 cauze.

Cauzele semnalate scot însă în evidență aspecte grave în activitatea lucrătorilor sociali, care se referă la profesionalismul lor, la neglijență, dar și la conduita în relațiile cu beneficiarii serviciilor sociale. În urma cercetărilor, s-a stabilit că patru angajați cu funcții de execuție au încălcat efectiv normele de conduită morală și profesională.

Dezumanizarea și „armura emoțională”

Raportul DGASPC Sibiu analizează motivele din spatele acestor comportamente. Se face referire la un mediu de lucru, despre care consilierul etic, care a întocmit raportul, spune că e marcat de presiune. Astfel, printre cauzele principale se numără supraîncărcarea, volumul mare de cazuri ducând la epuizare și scăderea empatiei:

„Supraîncărcarea: volumul mare de cazuri raportat la numărul de personal care duce la epuizare, scăzând nivelul de empatie și răbdare în relația cu beneficiarii; Comunicare deficitară: când informația nu circulă corect între compartimente, pot apărea întârzieri sau erori”.

Un aspect alarmant semnalat este fenomenul de „rutină și dezumanizare”. Iată cum este descris acest lucru în raport: „În asistența socială, lucrul prelungit cu suferința poate duce la o „armură” emoțională care se transformă, din păcate, în indiferență sau cinism față de beneficiar”.

De asemenea, raportul menționează rezistența la schimbare, unde este tolerată mentalitatea „merge și așa”:

„O cultură organizațională veche, unde comportamentele neetice au fost tolerate în trecut, îngreunează impunerea unor standarde noi”.

Nu în ultimul rând, raportul arată cu degetul și la „reacțiile virulente ale comunității” sau ale presei, care, justifică consilierul etic al DGASPC Sibiu, „pot împinge personalul spre o atitudine defensivă sau ostilă în loc de una colaborativă”.

Sancțiuni pentru abateri grave

Raportul descrie procedura de soluționare a sesizărilor și menționează consecințele pentru personalul găsit vinovat. Acestea au fost variate: de la avertisment scris, până la diminuarea salariului. Conform documentului, au fost cazuri în care drepturilor salariale au fost reduse cu 5% până la 20% pe o perioadă de 1-3 luni, dar și cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă pentru abateri grave sau repetate.

Se cere empatie și „uși deschise” în interiorul DGASPC

Pentru a preveni astfel de incidente, DGASPC Sibiu, prin consilierul său etic, propune măsuri care să aibă în vedere gestionarea stresului și a „burnout-ului”, recunoscând că „multe încălcări de conduită (iritabilitate, neglijență) apar din cauza epuizării cauzate de personalul insuficient”. Totodată, se recomandă îmbunătățirea comunicării interne prin cultura „ușilor deschise”: „Încurajarea angajaților să raporteze dificultățile întâmpinate fără teama de a fi sancționați”.

Exemple de „dezumanizare”

Angajații din domeniul social au ajuns de mai multe ori în vizorul public din cauza unor situații care confirmă „dezumanizarea” menționată în raportul oficial al DGASPC Sibiu.

Anul trecut Sibiul a fost zguduit de o serie de imagini filmate la Centrul de Plasament pentru Copilul cu Dizabilități „Speranța” din Sibiu, unde minorii erau abuzați. Mai mult, erau acuzații privind faptul că „banii și donațiile intră în buzunarele șefilor și ai angajaților”. Reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sibiu transmiteau atunci că fac verificări.

Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public, atunci s-a autosesizat Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Sibiu (AJPIS Sibiu), care au dispus în regim de urgență un control inopinat la Casa de tip familial „Răzvan” din municipiul Sibiu.

După acel caz, DGASPC a sesizat organele de urmărire penală cu privire la existența unor suspiciuni de săvârșire a unor infracțiuni de serviciu care pot atrage răspunderea penală. Însă rezultatele anchetei desfășurate în cazul Centrului Speranța pentru copii cu dizabilități au arătat că minorul care apare în imaginile video prezinta urme traumatice, „care ar putea proveni din căderi repetate sau compresiune cu mâna”. Ca urmare, trei angajate, precum și directoarea centrului au fost mutate în alte structuri ale Direcției.

Acest caz a determinat-o și pe președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, să transmită un mesaj public.

„Ca om, ca mamă și ca președinte al Consiliului Județean Sibiu, afirm clar și răspicat: nu voi accepta niciodată violența, neglijența sau incompetența în instituțiile aflate sub autoritatea noastră!”, a transmis Daniela Cîmpean.

În cadrul structurilor de asistență socială se întâmplă însă și cazuri când au loc incidente între beneficarii centrelor sociale. Astfel, la începutul acestui an, doi copii instituționalizați într-o casă de tip familial din Cisnădie ar fi fost agresați fizic de o adolescentă aflată în același centru. Cazul a fost verificat atât de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, cât și de Poliția Orașului Cisnădie. Potrivit autorităților, nu există indicii privind comiterea unor infracțiuni de natură sexuală.

Din verificările inițiale, nu au rezultat indicii privind existența unor acte de abuz din partea angajaților centrului. DGASPC a declanșat însă o cercetare disciplinară față de trei angajați, inclusiv față de șeful centrului pentru a verifica respectarea procedurilor și a obligațiilor profesionale.