Dezbatere la Sibiu: Femeile, între carieră, familie și constrângeri sociale. „Presiunea asupra femeilor din politică este mult mai mare decât asupra bărbaților”

Biroul europarlamentarului Nicu Ștefănuță a organizat joi seară, la Sibiu, o dezbatere dedicată provocărilor cu care se confruntă femeile în societatea actuală. Evenimentul a avut loc în contextul lunii martie, o lună dedicată femeilor, dar și a unor date recente care indică atât creșterea implicării femeilor în economie, cât și persistenta inegalităților pe piața muncii și în viața publică. Înaintea evenimentului Ștefăcuță a vorbit și despre datele publicate în „Barometrul Național al Tinerilor”, un sondaj făcut de INSCOP research, reprezentativ la nivel național pentru populația României cu vârsta de 18 și 35 de ani.  

Evenimentul „Câte alegeri trebuie să facă o femeie?” a avut loc joi, 19 martie, de la ora 18.00, la Biroul Europarlamentarului Nicu Ștefănuță din Sibiu. Dezbaterea le-a avut ca invitate pe psihoterapeutul Codruța Răbăgel, medicul ginecolog Paula Țăroi și antreprenoarea Alina Ciorogariu. A adunat aproximativ 47 de persoane, majoritatea femei.

Discuția și-a propus să abordeze teme precum presiunea rolurilor multiple, echilibrul dintre carieră și viața personală, dar și deciziile legate de sănătate și maternitate.

A scăzut fertilitatea în România

Nicu Ștefănuță a spus în cadrul conferinței de presă care a precedat evenimentul că femeile beneficiază în prezent de mai multe oportunități decât în trecut. Inclusiv acces extins la educație și cariere diverse, diplomele lor de facultate depășindu-le pe cele ale bărbaților. Cu toate acestea, ele continuă să se confrunte cu presiuni sociale și profesionale semnificative.

Date statistice transmise de europarlamentar printr-un comunicat arată că aproximativ 38% dintre antreprenorii din România sunt femei, însă rata de ocupare în rândul acestora rămâne sub cea a bărbaților.

În același timp, un studiu recent indică o scădere accentuată a fertilității în România, de la 1,54 la 1,39 copii per femeie între 2023 și 2024, sub pragul necesar pentru menținerea populației.

„Nu au timp”: barierele femeilor în politică

În deschiderea evenimentului, europarlamentarul Nicu Ștefănuță a subliniat dificultățile cu care se confruntă femeile care doresc să se implice în politică.

„Mie mi-e foarte clar de ce nu sunt atâtea femei în politică cât bărbați. Pentru că nu au timp. Este foarte simplu. Nu este mediul social propice în condițiile în care mai ai și o familie. În politică ai foarte multe restricții pe care noi nu le sesizăm, poate. După mine cotele de gen în politică sunt absolut necesare. Pentru cei care zic: de unde știm că femeile sunt calificate? Eu le-aș spune: dar de unde știm că bărbații sunt calificați? Suntem și într-o societate în care nivelul educațional al femeilor îl bate pe cel al bărbaților. Femeile au depășit ca număr de diplome universitare bărbații. Sunt mai calificate. În orice facultate de politehnică, unde pe vremuri era o singură fată, acum sunt peste 50 %. Cumva vrem să discutăm în această seară despre toate barierele văzute și nevăzute în a fi femeie în Sibiu, în România, în Europa, pe mapamond.”, a declarat acesta.

El a evidențiat și presiunile suplimentare la care sunt supuse femeile din viața publică, inclusiv scrutinul constant asupra vieții personale și a imaginii.

„Un bărbat nu este întrebat de 100 de ori pe zi de ce poartă un anumit sacou. O femeie, în schimb, da”, a spus Ștefănuță.

Totodată, acesta a atras atenția asupra lipsei unor mecanisme de sprijin pentru femeile din politică, inclusiv în ceea ce privește maternitatea:

„În multe parlamente, inclusiv la Parlamentul European, nu ai dreptul la concediu de maternitate.”

Barometrul Național al Tinerilor: presiunea costurilor de trai

În cadrul conferinței a fost prezentat și „Barometrul Național al Tinerilor”, un studiu care analizează situația persoanelor din România cu vârste între 18 și 35 de ani.

„Este primul document de acest fel publicat de INSCOP. Sunt 100 de pagini care vă fac să înțelegeți starea socială și economică a acestui segment de vârstă”, a declarat Ștefănuță.

Potrivit acestuia, una dintre principalele concluzii ale studiului este presiunea costurilor de trai asupra tinerilor dată de triada pe care o numește: chirii – alimente – energie.

„Tinerii dau peste o treime din banii lor pe chirie, o treime pe mâncare și o treime pe energie. Din restul nu le rămâne mai nimic”, a explicat europarlamentarul.

De asemenea, studiul arată dificultăți majore în accesul la locuințe: chiar și tinerii cu venituri ridicate consideră că nu își pot permite o casă în următorii ani. În acest context, tot mai mulți tineri rămân să locuiască cu părinții până aproape de 35 de ani, o schimbare semnificativă față de anii ’90.

Probleme sociale: sănătatea mintală și migrația

Barometrul indică și o creștere a problemelor de sănătate mintală în rândul tinerilor.

„70% dintre respondenți spun că suferă de depresie, anxietate severă sau alte probleme. Datele oficiale ale statului, care arată că undeva la 2% dintre români au probleme de sănătate mintală, nu reflectă această realitate. Este o glumă acea statistică în condițiile în care noi suntem pe locul 50 doar la suicid în lume”, a afirmat Ștefănuță.

În același timp, el a făcut referire la fenomenul migrației, pe care îl leagă de problemele din sistemul educațional:

„Statul nostru exportă tristețe. Educația subfinanțată duce la abandon școlar și la plecarea tinerilor în străinătate.”

O generație divizată între valori

Ștefănuță săune că studiul mai arată că tinerii nu reprezintă un grup omogen din punct de vedere al valorilor.

„Tinerii nu sunt doar progresiști. Sunt și foarte conservatori. Diferențele vin mai ales din zona rurală”, a explicat europarlamentarul.

Un exemplu este atitudinea față de avort, unde 58% dintre respondenți s-au declarat împotrivă, rezultat care indică polarizarea opiniilor în rândul tinerei generații.

Dialog deschis despre realitățile actuale

În evenimentul din această seară membrii biroului europarlamentarului și invitații și-au propus să aducă în prim-plan aceste realități și să creeze un spațiu de dialog între specialiști și public.

„Nu vreau să dau lecții despre ce înseamnă să fii femeie. Vreau să fim un facilitator al unei discuții despre presiunile reale pe care le duc femeile”, a concluzionat Nicu Ștefănuță.