Carabulea a pierdut Teatrul "Radu Stanca"

22 Mai 2011 22:07

Retrocedată în natură foştilor proprietari, ale căror drepturi litigioase au fost cumpărate de Ilie Carabulea prin intermediul unor societăţi, clădirea teatrului sibian a fost lăsată în proprietatea Statului Român prin intermediul Primăriei Sibiu, de magistraţii Curţii de Apel Alba. Iniţial - deşi era de domeniul evidenţei că teatrul nu trebuie retrocedat în natură - judecătorii Tribunalului Sibiu au hotărât că imobilul din centrul oraşului poate merge şi către firmele lui Carabulea.

Fost cinematograf la data naționalizării, în 1964, clădirea care adăpostește azi o parte din Teatrul Radu Stanca a fost revendicată de foștii proprietari și moștenitorii acestora. În 2004, Primăria Sibiului a stabilit că imobilul revendicat nu poate fi retrocedat în natură, ci vor fi acordate măsuri compensatorii. Împotriva acestor dispoziții, foștii proprietari și moștenitorii au deschis un proces la Tribunalul Sibiu, în 2006. În proces a intervenit și Ilie Carabulea, prin intermediul PăltinișLeasing IFN SA, cumpărând drepturile litigioase a unor părți din cei care cereau înapoi clădirea Teatrului. Ulterior, PăltinișLeasing a luat calea insolvenței, iar drepturile litigioase au fost cumpărate de SC Atlassib SRL, care a continuat procesele.

Primăria Sibiu, prin avocați, a arătat că retrocedarea în natură nu se încadrează în limitele legii - în cazul în care la imobilele revendicate au fost făcute investiții și adaosuri ce însumează peste 100% din ceea ce este revendicat, atunci retrocedarea nu se face în natură.

O expertiză favorabilă punctului de vedere al Primăriei și una favorabilă revendicatorilor, a dus Tribunalul Sibiu la concluzia că imobilul Teatrului trebuie retrocedat în natură. De asemenea, Tribunalul Sibiu a mai hotărât că cei care revendică imobilul vor trebui să despăgubească Primăria cu suma de 805.065 de lei, contravaloarea investițiilor făcute din 1952 și până în 2006.

Calcule bizare

Potrivit unei prime expertize, efectuată de Virgil Belașcu, s-a stabilit că la momentul naționalizării, actualul Teatru avea o suprafață desfășurată de 718 mp. După naționalizare, a mai susținut Belașcu, au fost făcute adaosuri și anexe (sală de repetiții, cabine, atelier croitorie etc) în suprafață de 1.184 de mp, deci investițiile au adus față de forma inițială un surplus în suprafață de peste 132%. Astfel, retrocedarea nu ar mai trebui făcută în natură.

A fost cerută o contraexpertiză cu trei experți: Malvina Moldovan, Eugen Orghidan şi Ioan Selegean au calculat că, de fapt, extinderile reprezintă doar 30% din suprafaţa iniţială, deci clădirea teatrului poate fi retrocedată în natură.

Cum au ajuns la acest calcul este relativ simplu: terenul pe care se află clădirea şi anexele teatrului include mai multe numere topo. Cei trei experţi au considerat că în calcul trebuie luat numai numărul topo pe care se află clădirea naţionalizată, iar restul anexelor aflate la „doi metri” nu fac parte, de fapt, din Teatrul Radu Stanca, deoarece sunt înscrise pe parcele cu alte numere topo. Judecătorul sibian a mers pe logica celor trei experţi.

Atacată din toate părțile

Sentința Tribunalului Sibiu a fost atacată la Curtea de Apel de toți cei implicați: Primăria Sibiu cerea ca Teatrul să nu fie retrocedat în natură, din motivele mai sus amintite. De cealaltă parte, moștenitorii foștilor proprietari și firma lui Ilie Carabulea cereau diminuarea contravalorii investițiilor la 433.970 de lei, susținând că nu există probe care să certifice că municipiul Sibiu a efectuat toate investițiile stabilite prin expertiză. Mai mult, SC Atlassib SRL cerea la Alba și retrocedarea în natură a clădirii teatrului direct pe numele acestei firme (în calitate de cesionar al drepturilor litigioase), și nu pe numele moștenitorilor.

Curtea de Apel a schimbat întreaga sentință

Procesul la Alba a demarat la începutul lui 2010, instanța redactând sentința și motivarea acum câteva săptămâni. Sentința de la Sibiu a fost ”schimbată în tot, iar cauza rejudecată sub toate aspectele”.

Încă de la început, instanţa de la Alba a observat un detaliu omis la Sibiu. „În speţă a fost efectuat un prim raport de expertiză de către expertul B.V.M. (Bleaşcu Virgil – n.r.), care însă a fost contestat de reclamanţi, astfel încât instanţa de fond nu l-a luat în considerare, deşi acest raport prezintă o valoare deosebită întrucât la întocmirea lui expertul a beneficiat de consultaţia de specialitate pe care i-a dat-o domnul G.E., inginer constructor, acum în vârstă de 83 de ani, persoană care a participat în mod direct la încheierea procesului verbal de preluare a Teatrului din 27 iunie 1950, având deci percepţia nemijlocită a clădirii preluate în mod efectiv de Statul Român cât şi a investiţiilor – extinderi de construcţii adiacente – care au fost efectuate sub directa sa observaţie în perioada noiembrie 1948-iunie 1950”, arată judecătorii de la Alba.

După alte proceduri judecătoreşti (inclusiv un supliment la expertiză), Curtea de Apel a ajuns la o concluzie: „instanţa de apel consideră că instanţa de fond a făcut o greşită interpretare a disp. art. 19 din Legea 10/2001, imobilul în litigiu fiind un tot unitar - clădirea teatrului - construcţiei iniţiale, cu destinaţia de cinematograf, fiindu-i adăugate atât pe orizontală, cât şi pe verticală corpuri noi a căror arie desfăşurată însumează peste 100% din aria desfăşurată iniţial, corpuri care nu au o existenţă de sine stătătoare şi nici o utilizare independentă, toate fiind de natură să servească desfăşurării în condiţii optime a activităţii de spectacole, împrejurare faţă de care se vor admite ca fondate apelurile declarate de pârâţii Teatrul Naţional şi Primarul Mun. Sibiu şi în consecinţă se va respinge contestaţia formulată de contestatori”, se arată în sentinţa de la Alba, dată la finele lui martie anul acesta.

Recursul la Înalta Curte, în 2012

Atlassib SRL a făcut recurs la Înalta Curte față de decizia de la Alba Iulia. Dosarul a fost înregistrat în 12 mai 2011, iar termenul de judecată a fost fixat pe 22 martie 2012. ”Este puțin probabil ca la Înalta Curte să mai fie schimbat ceva, deoarece Primăria Sibiu are de partea sa o expertiză favorabilă și la instanța de fond, și la cea de apel. Oricum, trebuie remarcați avocații Primăriei Sibiu, care au avut drept «adversari» avocați redutabili și cu onorarii generoase și, cu toate acestea, au reușit să convingă instanța de la Alba că dreptatea este de partea lor”, a comentat pentru Turnul Sfatului un avocat care a studiat dosarul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi