Joi,
25.07.2024
Innorat
Acum
22°C

Director la 115 ani. De activitate

Lui Mircea Niculescu, directorul SC Apă Canal, nu îi apare numele printre autorii cărţii despre istoria apei din Sibiu. "Dacă o să scriu o carte autobiografică, o să fie altceva", spune directorul firmei care a împlinit 115 ani de istorie.

Reporter: 115 ani de activitate. E mult, e puţin?

Mircea Niculescu: E foarte mult, o optime din viaţa oraşului. Şi, mai mult, în toată această istorie tot timpul s-a întâmplat ceva, tot timpul serviciile au progresat, fie din punct de vedere cantitativ, fie calitativ.

R.: Apropo de calitativ, după ce actualul proiect pe ISPA se va încheia în Sibiu, ar mai fi nevoie de alte investiţii?

M.N.: În cadrul Programului operaţional sectorial de mediu, pentru Sibiu cea mai importantă investiţie este legată de realizarea treptei terţiare la staţia de epurare, asta însemnând reţinerea fosforului şi a azotului pentru a nu mai ajunge să fie deversat. Investiţie de aproximativ zece milioane de euro. . În acest proiect au fost incluse şi reţele de apă şi canalizare, cele de dimensiuni mari care ne fac azi probleme şi care şi ele, de altfel, au ajuns la scadenţă. Pentru celelalte oraşe, cum e Cisnădie de exemplu, acest oraş va beneficia în mai mare măsură decât Sibiul dacă privim lucrurile din perspectiva anvergurii lucrărilor pentru că se va pune în funcţiune staţia de tratare a apei Sibiu Sud - situată pe drumul care face legătura dintre Sibiu şi Cisnădie şi care, momentan, este în conservare. Sperăm ca această investiţie să se finalizeze până în 2012, moment în care se va renunţa la actuala staţia de tratare apei din Dealul lui Grigore.

R.: În condiţiile în care se vorbeşte tot mai mult despre descentralizare, Apă-Canal centralizează acest serviciu pentru cât mai multe localităţi.

M.N.: Acesta este mersul european. În comparaţie cu celelalte utilităţi apa este foarte descentralizată, dar şi cu foarte multe probleme de exploatare. Dacă ar trebui ca fiecare localitate de 3000-4000 de locuitori să aibă propria staţie de apă, personal, consumabile etc., costurile efective ar mări de 4-5 ori tariful.

R.: Apă Canal a trecut în timp scurt de la 180.000 de clienţi la 240.000, în interval de jumătate de an. Nu a fost un şoc?

M.N.: A fost şi e în parte, deoarece există decalaje între Apă- Canal Sibiu, populaţia Sibiului şi populaţia celorlalte localităţi. Din cauză că ei au avut măsuri populiste de protecţie a consumatorului, acolo nu s-a întâmplat nimic. Şi asta se poate vedea la Cisnădie. Acolo unde tariful este scăzut, calitatea serviciului este proastă, dacă nu este suportată de autoritatea locală. Tariful din Cisnădie, mic, nu a putut susţine nicio investistiţie. Şi nici operatorul privat de acolo nu a fost interesat să aducă bani de acasă. Noi am fost obligaţi să facem lucrări de aproape un milion de lei în jumătate de an pentru că asta era. Dar asta a fost ca un fel de subvenţie, ceea ce nu este normal. Cisnădia ar trebui ca prin tarif să se susţină.


Tarife egale în toate localităţile

R.: E aproape o cutumă printre sibieni: avem apă foarte bună la robinete, dar şi printre cele mai scumpe din ţară

M.N.: Apă-Canal se găseşte cam la jumătatea clasamentului preţurilor practicate în România. Satu-Mare, care este un oraş de dimensiunea Sibiului, are doi lei pentru un metru cub de apă şi 1,15 lei pe canalizare. Noi avem 1,97 lei, pentru un metru cub de apă cu un leu pentru canalizare. Toate preţurile sunt fără TVA. La Focşani, apa este 2,17 lei, iar canalizarea este 0,65 lei. Toate aceste localităţi cu preţuri mai mici la canalizare nu au staţie de epurare. Apa Nova are 2,26 şi 0,5. Nici Bucureştiul nu are staţie de epurare. Târgu-Mureş are 2,27, cu 1,33. Oradea, 2,37 cu 0,99. Apa Pro Deva - 2,06 cu 0,65 la canalizare, la fel, acum se face numai staţia de epurare. Când va fi gata, costurile tratării apei vor creşte. Am fi cam pe locul 25 din aproximativ 40 de mari operatori din România.

R.: Vor mai creşte tarifele la apă şi canalizare?

N.M.: Da. Şi nu vreau să intru în detalii acum, creşterea fiind un lucru dispus prin condiţiile de accesare a fondurilor de mediu. Apă-Canal va trebui să suporte circa 10% din costuri din surse proprii. Ca să faci investiţii din surse proprii care se derulează în patru ani la care să adăugăm TVA-ul la plăţile celorlalte, nu este o sarcină uşoară. Prin urmare acest lucru trebuie să se facă din tarif.


R.: Se va putea vorbi de o egalizare a tarifelor în localităţile unde furnizaţi apă?

M.N.: Din 2010 peste tot tariful va fi unic, exceptând Avrigul. Dacă nu ar fi acest principiu, în urma calculelor oferite de consultanţi, tariful pentru Cristian, de exemplu, ar trebui să fie de 8 lei/mc, acestea fiind costurile reale. Dar cum am menţionat mai devreme, o parte din costurile reale le suportă Apă-Canal, trecându-le la cheltuieli generale.

R.: Cum îi veţi convinge pe clienţi că tarifele trebuie să crească?


M.N.: În primul rând, contorizând, astfel încât fiecare să ştie cât trebuie să plătească şi cât trebuie să facă economie. Valoarea facturii poate să rămână aceeaşi şi în condiţiile creşterii tarifelor, dacă se reduce consumul, adică se evită risipa. Acum cinci ani, consumul era de 300 - 400 de litri pe om, lunar. Acum e la 160 de litri, în unele locuri 120. Risipă este atunci când nu este măsură. Mai ales acum, în zonele rurale, avem această mentalitate, potrivit căreia apa este lăsată să curgă în draci, să nu îngheţe pe conducte. Acum câţiva ani, la Ocna, pe o iarnă uscată, pe foarte multe străzi era o gheaţă de jumătate de metru, provenită toată din reţea. Aceea e risipă.

R.. Ce sume sunt necesare pentru investiţiile în reţele în perioada imediat următoare?

M.N.: Investiţii se vor derula în zona Sibiului, pentru Sibiu şi în celelalte localităţi mari (Avrig, Şelimbăr, Cisnădie, Răşinari etc), în Valea Secaşelor. În plus, se va schimba conducta de azbociment care momentan alimentează Ocna Sibiului, cu una de polietilenă. Costurile acestor investiţii sunt estimate la 77 milioane de euro. Iar pentru Făgăraş cheltuielile sunt estimate la 23 de milioane de euro.

R.: Câţi din aceşti bani sunt accesaţi din fondurile europene?

M.N.: Spre sfârşitul lunii februarie începutul lunii martie se vor semna documentele şi se vor înainta spre aprobare la Bruxelles, abia atunci vom ştii cât este cota de finanţare europeană. Dar se ştie că nu pate fi mai mare de 80% din investiţie. Restul vor veni de la bugetul de stat şi de la Apă- Canal.

R.: Se mai pune problema unui împrumut pe care societatea Apă-Canal să-l acceseze?

M.N.: Cu siguranţă. Împrumutul poate fi între 10 şi 15 milioane de euro neştiind, deocamdată, care va fi cota naţională de participare la acest proiect.

R.: În ce perioadă credeţi că veţi reuşi să implementaţi aceste investiţii?


M.N.: Proiectul de investiţii se desfăşoară pe mai multe etape fiecărei etape fiindu-i alocat un anumit interval de timp. Termenul final este 2018. În 2010 ar trebui să înceapă derularea lucrărilor pentru Sibiu, Avrig şi Cisnădie - parţial, care ar trebui finalizate până în 2012. Iar restul ar trebui terminate pană în 2018.


Angajări la Apă-Canal

R.: În acest an credeţi că veţi mai fii nevoiţi să debranşaţi rău-platnici?

M.N.: Sigur că da. Ne pare rău, deoarece risipim şi noi fonduri, energie. E o stare de conflict. Toţi marii consumatori hotelieri, în fiecare lună, plătesc numai cât să nu le fie oprită apa, numai sub ameninţare.

R.: Criza se răsfrânge şi asupra Apă-Canal?


M.N.: Societatea noastră colectează şi ea criză. Aproape în fiecare zi cineva ne aduce la cunoştinţă că, din varii motive, încetează activitatea la punctul de lucru sau la sediu. Şi că într-o vreme de, va relua. Partea proastă este că în momentul în care clientul face această precizare, nu mai funcţionează. Şi atunci creditele restante rămân. 

R.: Apă-Canal e pusă în situaţia de a face disponibilizări?


M.N.: Noi am angajat. Criza ne-a fost benefică într-un fel, deoarece acum găsim mai uşor forţă de muncă. Şi calificată pe deasupra, cum ar fi ingineri de instalaţii, ingineri constructori, informaticieni, chimişti. De la 1 iunie anul trecut, noi am angajat cam 30 de oameni şi presiunea să angajăm este foarte mare - avem peste 200 de CV-uri depuse la resurse umane. Ceea ce mă sperie, însă, este că pe linie de muncitori nu mai sunt şcoli de specializare. Unde se mai fac instalatorii? Care să ştie să sudeze electric, electrogen, să poziţioneze o ţeavă. Aici nu e vorba numai de cunoştinţe practice, e nevoie şi de un bagaj de cunoştinţe teoretice. Acestea nu se fac nici cu laptopul, nici cu limba engleză.


Şanse mici pentru Apa Târnavei Mari


R.: În judeţul Sibiu credeţi că vor rămâne doi operatori, mă refer la Apă-Canal şi la Apa Târnavei Mari?

M.N.: Cred că Mediaşul a făcut bine, acum, că a constituit compania de apă pentru a prinde fonduri europene, însă mă îndoiesc că în timp având în vedere numărul mic de locuitori poate fi performantă economic. Dacă nu ai o cifră de afaceri mare, în acest domeniu, va fi foarte greu să rezişti. Noi avem de aproape cinci ori mai multă populaţie deservită. Ei sunt pe bazinul Mureşului, unde cei de la Apa Serv Târgu Mureş sunt mult mai performanţi decât ei. Cei de la Târgu Mureş au mers în paralel cu noi. De aceea, s-ar putea ca în timp să fie condiţie de performanţă numărul de clienţi deserviţi.

R.: Tot salariul micşorat îl aveţi?

M.N.: Legea privind salarizarea asta este. Până la apariţia acestui act în 2008, aveam şi eu venit mai mare pentru că aveam spor de vechime, eram plătit după contractul colectiv de muncă. Acum am al şaselea salariu din întreprindere, în ordinea mărimii. Am salariu mai mic decât directorul economic, directorul de producţie, directorul tehnic, decât consilierul şi un alt şef de serviciu.

R.: Deci în ziua de salariu nu mai faceţi dumneavoastră cinste?

M.N.: Asta e. Dacă vrei să faci ceva stai, dacă nu pleci. Ceea ce mi se pare important, însă, este Consiliul de Administraţie. Să ai în răspundere sute de milioane de euro şi să fii plătit cu 40 de lei mi se pare complet aiurea. Nu se poate. Trebuie să fie o corelare între răspundere şi plată.



"Când am luat creditul de la BERD, banca ne-a impus două condiţii. Nivelul de încasări să nu fie mai mic de 92 la sută, iar acum suntem la limita de jos. Până să preluăm restul de localităţi aveam 95%, iar acum avem 92,2%. Profitul brut nu trebuie să fie mai mic de 30%. Iar acum l-am adus la 12-15%, din cauza obligaţiilor de a face cheltuieli în aceste localităţi", Mircea Niculescu




"Această carte, "Apa Sibiului", este un eveniment important. S-a mai scris o singură carte pe această temă, dar una cu un caracter mai tehnic. Acest volum, în mod sigur, va mai avea o ediţie adăugită, revizuită, îmbogăţită. Şi care nu va mai avea o legătură anume cu vreun eveniment. Am primit telefoane, prin care ni s-a spus că am făcut un lucru extraordinar cu această carte", Mircea Niculescu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

4 comentarii

Ce te miri...

Acum 14 ani

Nu este de mirare ca l-au uitat pe dl. Niculescu de pe lista directorilor. La Universitate, s-au aniversat, in toamna lui 2009, 40 de ani de la infiintarea primei facultati laice din Sibiu si rectorul Oprean a dat ordin ca numele principalului fondator si primul decan al primei facultati din Sibiu, profesorul Nicolae Lupu, sa nu fie rostit! Nerecunostinta si neglijenta sunt la ordinea zilei.
Raspunde

bubu

Acum 14 ani

am fost multi ani unul din soferii d.lui director. de pe vremea lui ceausescu. in perioada 1996/2000 a mers foarte greu deoarece primarul de atunci a vrut sa il dea afara pe d.l director pentru lene, hotie si cabanele din paltinis dar nu i/a mers primarului pentru ca a intervenit in sedinta de consiliu local cindrea, sturz, oprean, ariton, tuluc, mitea , trihenea consilieri locali care erau cu nd.l director. acestia i/au dat peste bot la condurat. dupa aceea am fost boieri. sanatate multa d.le director. si la prietenii dvs. care sunt tot in fruntea bucatelor. Aveti grije de condurat sa nu ami revina ca va fi vai de voi.
Raspunde

razvan marcu

Acum 14 ani

aici importanta este femeia,ovacuta proasta din avrig,devenita doamna si suprasef in apa canal.Prototipul tampeniei feminine avansata de niculescu pe baza de buca ,subliniaza inca odata triumful incompetentei.Lumea vede si stie ,doar boul de iuhaniz si eu R.M nu pricepem
Raspunde

cu arcu

Acum 14 ani

aia devenita sefa la apa-canal, pe baza de buca, a terminat cu apa si a ramas doar cu canalul, ca multi s-au mai slobozit in ea! nu-i asa domnu Marcu?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus