Centrul vechi al oraşului transilvănean Sibiu, din centrul României, este una dintre bijuteriile ţării şi un model pentru nivelul de trai şi buna administrare turistică, transmite duminică El Nuevo Heraldo în cadrul unui reportaj turistic, relatează Agerpres.
Pe mâinile primarului Klaus Johannis, care face parte din minoritatea germană a ţării, Sibiul a ştiut să îmbine respectul pentru istoria seculară şi modernizare. `Este un centru viu, folosit de locuitorii Sibiului pentru distracţii şi mers la cumpărături; aici au loc multe evenimente culturale`, spune Johannis, care a fost reales deja de două ori, de când a ajuns la primărie, în anul 2000. Primarul, a cărui administrare este considerată un model de eficienţă în toată ţara, crede că `nu serveşte la nimic un centru istoric reabilitat şi frumos, dacă nu este folosit de localnici şi turişti`.
Pe străzile pietruite - curate şi fără trafic, aşa cum se petrece în puţine oraşe româneşti - trec în fiecare an mii de turişti, care găsesc în acest burg vechi al fostului imperiu austro-ungar acelaşi aer central european ca în Praga, Viena ori Trieste. Spanioli, francezi, germani, italieni - toţi cutreieră străzile, printre casele perfect vopsite, unde îşi beau cafelele, la picioarele turnurilor oraşului.
Sibiul a fost fondat de coloniştii germani veniţi din zona Rinului în secolul XIV, când se obişnuia ca aici să se importe mână de lucru eficientă şi mercenară, pentru prosperitatea şi apărarea frontierelor. Oraşul s-a numit Hermannstadt, şi cu acest nume a devenit şi capitala Transilvaniei pe timpul Imperiului - când a fost ridicat şi centrul istoric ce îi seduce azi pe turişti. În secolul 20, a devenit a treia aşezare care a avut iluminare electrică în Imperiu, şi a doua care introducea în circulaţie tramvaiul electric.
La sfârşitul primului război mondial, zona a devenit parte a statului român - atunci şi-a luat numele actual, Sibiu. Lunga noapte a comunismului, care s-a abătut asupra României la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, a umplut Sibiul de tristeţe şi întunecare, notează publicaţia menţionată, amintind cum au fost împinşi locuitorii de origine germană către emigrarea în Germania - în schimbul mărcilor cerute de dictatorul Nicolae Ceauşescu pentru a le permite plecarea.
Saşii au dispărut din Sibiu, însă moştenirea lor a rămas vie în case, biserici, turnuri şi muzee. `Centrul istoric al Sibiului şi-a recuperat strălucirea cea veche după importantele lucrări de reabilitare făcute după anul 2000`, mai spune primarul Johannis. Iar oraşul a revenit în inima Europei când, în 2007, odată cu intrarea României în UE, a fost desemnat, alături de Luxemburg, capitală culturală europeană.
`A fost în acelaşi timp un imbold pentru dezvoltarea oraşului şi un catalizator şi un revelator pentru potenţialul Sibiului`, mai spune primarul. Apropierea oraşului de munţii impozanţi ai Transilvaniei şi de zecile de fortăreţe săsești abadonate aduce un plus de ofertă, la ceea ce transformă deja oraşul într-o destinaţie turistică de primă mână
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 358
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Piulita
Acum 1 oră
Allahu akbar
Acum 1 oră
Nicoleta
Acum 1 oră
Hermannstadt
Acum 2 ore
K.Samuel