Facultate la 8500 de kilometri distanta

Când vine vorba de facultate, mai toţi viitorii studenţi visează la Oxford sau la Cambrige. Oriunde altundeva decât în România. Facultăţile din România sunt departe de a fi cele mai bune din lume, şi totuşi, alţii o duc şi mai rău, din punctul acesta de vedere. Pentru studenţii din Africa sau Asia câteva mii de kilometri nu mai reprezintă un impediment. Mai ales că viaţa aici nu e nemaipomenit de scumpă. Şi uite aşa, la Sibiu sunt studenţi care trebuie să facă nu mai puţin de 8500 de kilometri ca să meargă şi ei acasă în vacanţa de Paşti.
Facultatea de Jurnalistică din Sibiu are câţiva studenţi care au venit tocmai din Cambogia. Chandara Sor şi Kimoan Ung sunt studenţi la jurnalistică, ambii din Camdbogia şi în anul III la specializarea jurnalism. Cu bursă de la Comisia Europeană şi cu speranţe în bagaje, aceştia au considerat că aici va fi cel mai prielnic loc pentru a termina o facultate. Nici măcar Bucureştiul nu i-a atras pe cei doi. Primul are 25 de ani, iar fata, Kimoan, are 21 de ani. Chiar dacă pare o glumă când spui că îţi alegi o ţară după nume sau după un statut, studenţii şi-au ales oraşul Sibiu pentru că România este o ţară din Uniunea Europeană şi pentru că Sibiul este liniştit. Fără altă documentare privind nivelul de trai sau performanţa. Cea mai mare problemă a lor e comunicarea. Cum nu rup nimic pe română şi nici cu engleza nu se descurcă mult mai bine, au dificultăţi de adaptare. „Ceea ce am observat aici este faptul că se vorbeşte româneşte, profesorii vorbesc româneşte. Evident, suntem în România! Profesorii trebuie să vorbească limba lor, e normal”, spune Sor. Nici Kimoan nu este prea fericită când vine vorba despre materiile predate pe bănciile universitare. Unele cursuri merg ca şi unse pentru că profesorii le acordă atenţie separată şi le repetă separat cursurile predate. Alţii, însă, nu au remarcat dificultăţile pe care le au în sala de curs şi îşi ţin orele nestingheriţi de faptul că au studenţi care nu înţeleg chiar tot ce se predă. „Unii sunt prietenoşi. Chiar mă ajută. Alţii nici nu vorbesc cumine şi sinceră să fiu, nici eu nu vreau să vorbesc cu ei”, mărturiseşte Kimoan. Situaţia este asemănătoare şi cu colegii de clasă. Cu toate că Sibiu a devenit oraşul perfect pentru cei doi, liniştit şi nu foarte scump, oamenii nu sunt dintre cei mai prietenoşi. Tânăra studentă cambodgiană crede că în Germania sau Austria, oamenii sunt mai prietenoşi şi îşi ajută mai mult semenii. Chiar dacă studiază la Facultatea de Jurnalistică, cei doi au aspiraţii diferite. Unul vrea să devină producător de documentare şi în timp ce celălalt şi-ar dori ca în viitor să fie ofiţer de presă. Un student european are un mod diferit de a acţiona în mediu străin decât un student asiatic. „Atitudinea cambogienilor este de a se ajuta reciproc, oriunde sunt. Există o expresie în Cambogia. Când eşti acasă, ai proprii tăi părinţi, iar când pleci departe de casă trebuie să ai aceiaşi părinţi”, spune băiatul. Aceştia împărtăşesc probleme pe care le întâmpină ceilalţi conaţionali din Sibiu: nu înţeleg limba şi fac faţă cu greu la cursuri. Comparativ cu alte ţări din Europa, în România nu există o comunitate de cambogieni ceea ce le îngreunează viaţa acestora. Ambii stau în cămine studenţeşti şi rezistă din punct de vedere financiar cu bursa oferită de Comisia Europeană. Depărtarea de casă este foarte grea pentru amândoi. Distanţa de aproximativ 8500 de kilometri nu i-a împiedicat însă, să aleagă o facultate în România. „Îmi e dor de casă dar vorbesc des la telefon cu ai mei. Oricum, sunt independent. Am stat departe de casă de când am avut 17 ani şi nu este prima dată când sunt sunt la o depărtare mare”, încheie Chandara Sor.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Emilia Zăinel