Semnal editorial – Victor Sebestyen ,1989 prabusirea imperiului sovietic

Semnal editorial – Victor Sebestyen ,1989 prăbuşirea imperiului sovietic

Moto: „Comunismul este denaturarea unui vis de justiţie” (Adlai Stevenson)

La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului sau de la Revoluţia română din 1989 planează întrebări majore asupra contextului istoric complex care a grăbit, în mod esenţial prăbuşirea Imperiului Răului, anume comunismul central şi sud est european. În acest spectru, jurnalistul şi istoricul maghiar Victor Sebestyen dă cititorilor şi iubitorilor de istorie, dovada şi rezultatul unei analize lucide asupra anului 1989, punctul terminus al unui proces a cărui finalitate a schimbat radical destinul Europei, şi pe cale de consecinţă, al întregii lumi. Cartea sa, lansată în 2009 aduce în prim planul interesului societăţii şi al dezbaterii publice teme majore de istorie recentă, episoade dramatice ale încleştării dintre efectele dezmembrării regimurilor politice comuniste (din Polonia, Cehoslovacia, RDG, România, etc.) şi cele ale imperativului libertăţii ca dat fundamental al fiinţei umane. Alături de analiza factologică, de substrat a evenimentelor circumscrise anului 1989 autorul evidenţiază ponderea fundamentală a factorului uman, evocând faptele determinante ale personalităţilor care au marcat procesul istoric amintit. Astfel vom înţelege rolul determinant al Solidarităţii poloneze, mesajul de rezistenţă şi luptă al lui Havel - purtătorul de stindard al „puterii celor fără de putere” dar şi consecinţele de şoc ale reformelor lui Mihail Gorbaciov. Nicolae Ceauşescu, Erik Honecher, Papa Ioan Paul al II-lea dar şi Lech Walesa au înţeles că, împins în direcţia corectă comunismul era condamnat la extincţie. În acest context, autorul surprinde reacţiile şi spasmele politice de final ale liderilor comunişti şi ale sistemelor ancrasate pe care le patronau în mod despotic. În fapt, efectele imediate ale prăbuşirii regimurilor totalitare şi dezmembrarea nomenklaturii de rangul I şi II din statele vizate oferă şi explicaţia destinului imediat al statelor post- totalitare, marcat de reculuri economice, de tensiuni sociale de carenţe spirituale şi de nevoia morală a lustraţiei. Concluziile autorului pot apărea fulminante: datoriile majore acumulate de ţările comuniste satelit au devenit atât de presante încât nu au mai putut fi plătite Occidentului. URSS nu mai putea garanta pentru ele, la rândul ei confruntându-se cu o criză care şi astăzi, la aproape două decenii de la dispariţie macină Federaţia rusă. În acest cadru comunismul în Europa Centrală şi de Est a supravieţuit atâta timp cât bancherii occidentali au acceptat să-l finanţeze. Decontul a însemnat sfârşitul.

Fără doar şi poate, lucrarea se plasează în categoria cercetărilor de istorie comparată. Este, în final, un demers analitic cu un limbaj accesibil, cu episoade fascinante de istorie povestită şi validată de documente şi, foarte important, cu valenţe pedagogice de asimilat de către generaţiile tinere, care, în mod imperativ trebuie să cunoască resorturile profunde ale răului totalitar, ca o condiţie sine-qua non pentru valorizarea maximă a libertăţii dobândite, în toate formele de manifestare.

Robu Lucian

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi