Ne va trezi socul CCR ?

Decizia CCR pe tema reducerii pensiilor i-a pus pe jar pe guvernanţi. În iureşul dezbaterilor au intrat, alături de politicieni şi importanţi economişti, inclusiv reprezentanţi ai BNR. Părerile sunt variate, mergând de la soluţii mai puţin neliniştitoare până la o posibilă intrare în incapacitate de plată. Se preconizează diverse soluţii cum ar fi creşterea TVA sau chiar şi a cotei unice, impozite suplimentare sau sporite pe anumite categorii de venituri. Ni s-a spus şi ni se spune că toate acestea ar avea un caracter temporar, până la readucerea economiei pe un trend ascendent. S-a avansat chiar un termen de şase luni. Odată cu nevoia creşterii TVA, nu ştiu în ce măsură atare viziuni îşi găsesc temei dar, am afirmat şi cu alte prilejuri, afirm şi acum că deşi redresarea economică ar fi în adevăr soluţia viabilă, practic nu văd cu uşurinţă întrunite condiţiile unei atari evoluţii.
I-am auzit sau i-am citit pe mulţi economişti, i-aş da ca exemplu pe Dăianu şi Şerbănescu, atacând frontal această problemă. Dar nu m-au convins. Prea adesea se folosesc nişte noţiuni abstracte, este adevărat de strictă specialitate, cum ar fi deficitul bugetar, echilibrarea sau însănătoşirea balanţei comerciale, ţinerea sub control a inflaţiei, menţinerea până la cota de avarie a monedei naţionale etc. Numai că toate acestea îşi au puterea şi şansa în economia reală. Exclud orice incidenţă a speculaţiei ca sursă de bunăstare, alta decât pentru speculanţi şi în detrimentul speculaţilor. Când este vorba să ne raportăm la economia reală, vorbim în primul rând de investiţii, de infrastructură, de încurajarea IMM-urilor, de agricultură, de turism, în general de relansarea economică, dar n-am găsit niciunde şi n-am auzit pe nimeni făcând o analiză reală şi concretă a stării acestor domenii sau a altora de comparabilă oportunitate în care ne-am putea valorifica şi mai ales cu ce argumente. Trăiesc cu impresia că, pradă limbuţiei păcătoase, superficialităţii sau chiar fricii de a da faţă cu realitatea, ocolim problema gravă în faţa căreia ne aflăm cu toţii, anume că România nu mai are în fapt capacitatea economică pe care o credem şi pe care în mod fetişizant o supraestimăm.
O primă chestiune de fond : nu cred că  relansarea economică ar trebui să vizeze în primul rând locuri de muncă, aşa cum aud la tot pasul, tot astfel cum nu cred că taxele şi impozitele ar fi panaceul exclusiv al problemei. O economie sănătoasă se exprimă prin randament, prin câştigul sau dacă vrem, prin profitul pe care îl aduce societăţii, ţării. Chestiunea de bază mi se pare a fi cine ia profitul, acolo unde acesta există şi unde se duce ? Haideţi stimaţi cititori, să facem împreună o mică incursiune. Luăm de pildă, nu chiar la întâmplare, Romtelecom-ul, exponent al domeniului de servicii a cărui funcţionare nu ar fi necesitat investiţii deosebite de capital dar care în schimb aduce profituri uriaşe. Cu ce ne alegem noi ? Cu locurile de muncă şi cu dările către stat. Profitul se duce pe alte meleaguri şi culmea, nu în mâna unor investitori particulari ci în mâna unui alt stat. Adică statul nostru nu era capabil să gestioneze acest serviciu care şi în trecut era o regie autonomă de stat  şi să culeagă el profitul ? Mai departe : Petrom-ul, un domeniu de specialitate românească. Cu cât sunt mai specializaţi austriecii în gestionarea lui ? Sau Petromidia sau afacerea Sterling, domenii care şi ele se înscriu tot în sfera petrolului. Ce ne-a mai rămas nouă la nivelul beneficiului, din sfera petrolului atât de aducătoare de profit ? Putem merge cu enumerarea cât mai departe, în sfera siderurgiei, a construcţiilor de maşini, la Galaţi, la Slatina, la Craiova, la Braşov, în sfera agriculturii, unde cele mai fertile suprafeţe cultivabile ne-au scăpat din mână, unde ne-am prăpădit prin furt şi distrugere cea mai întinsă reţea de irigaţii din zona est-europeană, unde ne-am devalizat în mod sălbatic fondul forestier, în comerţ etc. Ne-au rămas domeniile perdante, CFR-ul, transporturile, pe care infrastructura le face inatractive, altminteri, probabil le-am fi pierdut şi pe acestea. Pur şi simplu o vandalizare a tot ceea ce putea aduce şpagă. Ne-am vândut pe interese nu numai avutul ci şi demnitatea. Am ajuns să cerşim împrumuturi pentru a trăi de pe o zi pe alta.
Aş vrea să aud, de la distinşii noştri economişti, de la responsabilii puterii, unde şi care sunt acum domeniile economice, productive sau lucrative,  care ar putea stimula şi susţine o revigorare economică. Ni s-a propus programul „Rabla”, construirea de case în mediul rural sau programul „Prima casă”. Pot fi o palidă oportunitate sau chiar un început. Faţă de faptul că ne-am dat din mână marile oportunităţi economice cred că, în mod realist şi responsabil, s-ar cuveni un studiu la nivel naţional asupra a ceea ce ne-a mai rămas,  care să indice direcţiile posibile de urmat şi, pe acest temei să se elaboreze o strategie. Aş vrea să aud convingător că ceea ce ne-a mai rămas poate constitui baza unei strategii de relansare şi dacă aşa ar sta lucrurile, să ne apucăm de treabă, cu toţii, de la simplul muncitor la cel mai mare patron. Să ne apucăm deci să ne lucrăm şi să valorificăm ţara şi avutul ei, nu s-o furăm şi s-o prădăm. Să ştim să cerem în primul rând de la noi şi numai în rând subsidiar de la stat. De unde să aibă statul dacă noi nu facem nimic? Din strigăte de stradă ?
Viziunea aceasta aproape apocaliptică, nu va fi fiind probabil îmbrăţişată de toată lumea. Este la latitudinea noastră, a fiecăruia, să judecăm  cum credem de cuviinţă. Ba aud unii reprezentanţi politici bătându-se în piept că ei ne fac fericiţi peste noapte, numai să ajungă la putere. Basme. Atitudini care nu au nimic de-a face nici cu realitatea, nici cu responsabilitatea. Timp de douăzeci de ani ne-am luat peste picior unii pe alţii, am cochetat cu banii luaţi prin vânzări, pe fondul desconsiderării valorilor civice şi morale care articulează o naţiune. Acum, ne lovim cu capul de grindă. De ne-am deschide ochii măcar în al 12-lea ceas.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).