După trei ani, cei 20 de polițiști ai Serviciului Rutier Sibiu, acuzați de corupție, nu au fost judecați pe fond nici măcar o singură zi. Doi au ieșit la pensie. Și informatorul lua șpagă

Devenit public în primăvara anului 2021 și pus pe rolul instanțelor în urmă cu mai bine de trei ani, dosarul grupului de polițiști de la Serviciul Rutier Sibiu, acuzați de 154 de fapte de luare de mită în doar câteva luni, nu a apucat să fie judecat deloc pe fond. După ce a fost plimbat pe la nu mai puțin de cinci instanțe din țară, cel puțin doi dintre foștii oameni ai legii au ieșit, între timp, la pensie. Abia în ultima zi a lunii trecute, Curtea de Apel Târgu Mureș a decis, definitiv, că judecata pe fond poate începe, după ce a anulat o parte din probele care îi vizează pe cinci polițiști. Culmea ironiei: polițistul care a colaborat cu serviciul de protecție internă, descriind „corupția endemică” din rândul colegilor săi, a fost surprins, la rându-i, luând mită.

Un număr de 25 de polițiști ai Serviciului Rutier – Biroul Drumuri Naționale și Europene din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu sunt urmăriți penal pentru fapte de corupție, anunța Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu în luna mai a anului 2021. În cele din urmă, în judecată au mai fost trimiși 20, rechizitoriul fiind depus la Tribunalul Sibiu un an mai târziu, mai precis pe 6 iulie 2022.

Dosar plimbat prin cinci instanțe până acum

Conform legislației în vigoare, orice dosar penal trece printr-o fază inițială de judecată în așa-numita cameră preliminară, unde judecătorul de drepturi și libertăți este chemat să constate dacă rechizitoriul și probele aferente respectă rigorile legii.

Tribunalul Sibiu, însă, n-a apucat să judece această fază preliminară: după ce două judecătoare au făcut cerere de abținere, o parte dintre polițiștii trimiși în judecată a solicitat strămutarea cauzei, invocând lipsa de imparțialitate a judecătorilor, eventuale ingerințe ale șefului Inspectoratului Județean de Poliție Sibiu, dar și presiunile mediatice la care ar fi fost supus dosarul. În cele din urmă, în aprilie 2023, Curtea de Apel Alba Iulia a încuviințat strămutarea dosarului la Tribunalul Hunedoara.

La Hunedoara, instanța a fost chemată mai întâi să judece pretențiile mai multor polițiști de a le fi ridicate măsurile asiguratorii instituite pe mașinile lor (proces din care a rezultat că majoritatea polițiștilor conduce mașini marca Audi), după care faza de cameră preliminară s-a întins pe parcursul a nu mai puțin de un an: pe 24 mai 2024, Tribunalul Hunedoara a constatat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii sibieni.

Toți cei 20 de polițiști trimiși în judecată au formulat, însă, apel la această decizie. Și, înainte să se judece acest apel, o parte dintre ei a cerut din nou strămutarea dosarului, demers pentru care au ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Ai cărei magistrați au dispus strămutarea apelului de la Alba Iulia la Curtea de Apel Târgu Mureș, unde judecata a început în luna mai a acestui an. Aici, procedura de cameră preliminară s-a încheiat definitiv pe 30 iulie 2025, prin respingerea contestațiilor a 15 dintre polițiști.

Pentru cinci dintre aceștia, însă, Curtea de Apel Târgu Mureș a admis o parte din contestații și a dispus excluderea din dosar a tuturor probelor care îi privesc pe cei cinci, obținute prin supraveghere tehnică după data de 7 septembrie 2020.

„Dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu şi solicită acestuia ca, în termen de cinci zile de la comunicarea prezentei încheieri, să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei”, se mai arată în încheierea dată la Târgu Mureș în 30 iulie 2025.

Parchetul nu comentează durata și menține trimiterea în judecată

Reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu arată că au comunicat deja judecătorilor decizia lor. „Parchetul a menținut dispoziția de trimitere în judecată”, transmit procurorii, în atenția cititorilor Turnul Sfatului. În judecată au rămas trimiși și cei cinci cărora le-au fost admise solicitările de anulare a unor probe.

În ceea ce privește motivele anulării unor probe și procedura îndelungată din faza camerei preliminare, procurorii se abțin de la comentarii.

Aceasta se referea, oricum, doar la 5 dintre cei 20 de inculpați trimiși în judecată, celorlalți 15 fiindu-le respinse contestațiile. „Informațiile solicitate nu se încadrează în cele prevăzute de Legea 544/2001, fiind vorba de formularea de puncte de vedere, comentarii, consultații juridice pe marginea unor decizii ale unei instanțe judecătorești.”

Procesul pe fond urmează să înceapă după data de 19 septembrie 2025, când Curtea de Apel Târgu Mureș a fixat data de soluționare a cauzei. Procesul urmează să înceapă la Tribunalul Hunedoara.

Conform datelor de la dosar, din cei 20 de polițiști trimiși în judecată, doi au ieșit între timp la pensie. Cei care mai lucrează în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Sibiu au fost „puși la dispoziția instituției”, fără a mai activa în cadrul Serviciului Rutier.

Citește și Acuzațiile aduse polițiștilor de la Rutieră, vizați de perchezițiile DGA: mită, infracțiuni de corupție, de serviciu și de fals

Un dosar cu 17 investigatori sub acoperire

Din datele făcute publice în format anonimizat, ca urmare a încheierii Tribunalului Hunedoara referitoare la legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii sibieni, reiese amploarea dosarului în discuție: cele 154 de infracțiuni de luare de mită ori abuz în funcție de care sunt acuzați cei 20 de polițiști sunt înscrise și probate în 20 de volume depuse în fața instanței.

Ancheta are la bază un denunț din 15 noiembrie 2018, depus împotriva a doi agenți de poliție, dar și un denunț făcut de un cetățean englez, care, după ce a plătit o șpagă de 200 de euro fiind oprit la Scoreiu, a sunat la 112. Dosarul deschis ca urmare a acestor denunțuri a fost însă clasat mai apoi, deoarece, fiind vorba de mai multe echipaje de poliție, „nu a putut fi identificată exact persoana față de care s-a făcut sesizarea”. Prin urmare, în 2019, procurorii sibieni au deschis un nou dosar pentru dare și luare de mită, „in rem” (adică urmărind fapta) în primă fază.

Pentru a aduna probe, procurorii sibieni au instalat măsuri de supraveghere tehnică în două autospeciale ale Serviciului Rutier din cadrul IPJ Sibiu și au autorizat ca investigatori sub acoperire 16 polițiști într-o primă fază și alți 17 într-o a doua fază (aceste perioade au fost întrerupte de instituirea stării de urgență pe teritoriul României, începând cu 18 martie 2020, în contextul pandemiei de Covid-19).

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu au lucrat cu 17 investigatori sub acoperire în acest dosar. Sursa foto: arhiva Turnul Sfatului

O gașcă de șpăgari: de la lei sau euro, la brânză, pește, afine sau prăjituri

Din probele obținute de procurorii sibieni pe parcursul a câtorva luni din anul 2020 (an cu numeroase restricții de circulație ca urmare a pandemiei de Covid-19), rezultă că majoritatea polițiștilor care lucrau în cadrul Serviciului Rutier din cadrul IPJ Sibiu luau șpagă. Orice, la orice oră (mai ales pe timpul nopții). Mai ales bani, între 100 și 1.400 de lei. Cele mai multe șpăgi documentate de procurori sunt de 200 și, respectiv, 500 de lei, dar a fost și un caz în care șpaga luată de la un șofer care circula peste limita legală a fost de 50 de lei. De la șoferii străini, polițiștii acceptau și euro, iar de la cei care nu aveau bani erau primite fie produse, fie servicii.

Spre exemplu, unul dintre polițiști a primit 700 de grame de brânză de oaie, în valoare de aproximativ 20 de lei, de la un șofer oprit pe DN14 și care nu purta centura de siguranță. Același polițist este acuzat că a „iertat” șoferul unui BMW care circula cu o viteză peste cea admisă, primind drept șpagă „două odorizante auto și două sprayuri de curățat tapițeria autovehiculelor, în valoare totală de circa 50 de lei”.

Un alt șofer, care avea o patiserie, le-a promis polițiștilor care au acceptat „târgul” prăjituri în schimbul iertării de o amendă pentru depășirea vitezei legale. Asta în timp ce un șofer oprit pentru că vorbea la telefonul mobil ținut cu mâna la ureche și nu purta centura de siguranță a oferit, iar polițiștii au acceptat, „o cantitate de produse alimentare din pește”.

Agenții de poliție trimiși în judecată foloseau aparatul radar, fără să-și mențină înregistrările realizate cu acesta. Sursa foto: IPJ Sibiu

Tot pentru o „depășire interzisă”, alți doi polițiști au fost convinși să renunțe la sancțiune după ce le-a fost oferită fiecăruia câte o pungă cu cafea, în valoare de 80 de lei.

Un alt polițist este acuzat că, în septembrie 2020, a primit de la un șofer „vitezoman” un voucher în valoare de 200 de lei, care putea fi folosit la un restaurant administrat de soția șoferului. Același polițist este acuzat că, în luna următoare, după ce a oprit, la două noaptea, pe DN7, o autoutilitară care circula cu viteză, a acceptat, alături de colegul său, „două lădițe cu afine” în valoare de 170 de lei.

În mai multe cazuri, procurorii nu au putut dovedi despre ce valori este vorba, precizând doar că „ar fi primit o sumă de bani”, formulare însoțită uneori de precizarea „mai multe cupiuri de 100 de lei”.

Într-un alt caz, din noiembrie 2020, doi agenți care au oprit un șofer care circula peste limita legală de viteză au acceptat oferta acestuia din urmă de a li se presta gratuit lucrări de construcție, a căror valoare ar fi fost, în mod normal, de aproximativ 1.300 de lei. Valoarea a fost stabilită raportat la amenda pe care ar fi trebuit șoferul să o plătească: „Ia spune, cât pavaj îmi poți pune de 1.305 lei?”, a întrebat agentul de poliție.

Un alt polițist a cerut, la finele lunii februarie 2020, lucrări de reparații la mașina proprie de la un șofer pe care l-a oprit la ora 21:00, în zona Slimnicului, pentru o depășire interzisă.

De la un alt șofer, care conducea un BMW pe DN1 la 20 de minute după miezul nopții, în Șelimbăr, deși nu avea asigurare RCA, alți doi polițiști au luat șpagă de 250 de lei pentru a nu-l sancționa, chiar dacă exista suspiciunea că șoferul nu avea nici permis de conducere valabil.

Șpăgile erau luate atât de la șoferi din România, cât și de la șoferi a căror domiciliu era în alte țări. Iar motivele pentru care șoferii erau opriți înainte de a li se lua șpagă erau „clasicele”: depășirea vitezei legale (într-un caz era vorba de 157 km/h într-o zonă cu limita de 100 km/h), depășirea în zone în care aceasta era interzisă, depășirea gabaritului materialului lemnos (o mașină oprită la jumătate de oră după miezul nopții).

Sunt și situații în care polițiștii au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu, pentru că, deși au constatat diferite abateri contravenționale ale unor șoferi, nu au luat nicio măsură.

Șpaga era luată în doi, de obicei. Descurcăreții lua și singuri

De obicei, șpăgile erau luate „în grup” de câte doi, agenții rutieri acționând „conjugat și coordonat”, conform celor descrise de procurori în rechizitoriu.

Dar sunt situații documentate în care, deși erau doi agenți pe teren, doar unul dintre aceștia lua șpaga. Un astfel de exemplu a avut loc la mijlocul lunii iunie 2020, pe DN1, în zona Avrigului, unde un agent de poliție „acționând independent de colegul său de echipaj, care era implicat în procedura de sancționare contravențională a altui conducător auto, ar fi pretins insidios și ar fi primit suma de 600 lei cu titlu de mită de la acest investigator acoperit, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, ce implică exercițiul autorității de stat”, după cum reiese din încheierea Tribunalului Hunedoara, publicată în format anonimizat prin intermediul ReJust.ro. Investigatorul sub acoperire circula cu o viteză peste cea legală.

Același poliștist a acționat independent de colega sa de echipaj și în luna următoare, pe DN14, unde a oprit o altă mașină condusă cu 96 km/h într-o zonă cu limită de 50 km/h. După ce i-a spus șoferului că riscă o amendă de 1.305 lei și suspendarea permisului pentru 90 de zile, agentul de poliție a acceptat o șpagă de 500 de lei. Cel care a dat-o era tot investigator sub acoperire.

Culmea ironiei: și informatorul lua șpagă. Cele șase etape ale mitei

Din datele de la dosar rezultă că un polițist sibian din cadrul Serviciului Rutier – Biroul Drumuri Naționale și Europene a început, din 22 noiembrie 2019, să furnizeze Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI – serviciul de protecție internă al Poliției) „informații de interes operativ referitoare la starea disciplinară și săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală de către polițiști din cadrul acelei unități de poliție”.

Culmea este că, pe parcursul urmăririi penale, și polițistul care a colaborat cu DGPI a fost surprins luând mită, însă a declarat mai apoi că se considera exonerat de vreo vină, apreciind că dobândise calitatea de investigator autorizat, ceea ce nu era, însă, real.

Același polițist le-a spus procurorilor că „la nivelul Biroului Drumuri Naționale și Europene a existat un fenomen de corupție endemic și că a fost martor la comiterea mai multor infracțiuni de corupție”. De altfel, el a descris în detaliu metodele aplicate de polițiști.

„Inculpatul a precizat, în concret, modul de operare adoptat de polițiștii rutieri, respectiv că aceștia, în momentul în care doreau să obțină sume de bani din comiterea unor fapte de corupție, creau situația premisă (n.n. porneau aparatura radar, efectuau un stop cadru cu viteza mașinii oprite, fără însă a înregistra pe suport optic abaterea contravențională respectivă), după care efectuau verificări cu privire la persoana potențialului mituitor (n.n. etapa descoperirii contravenientului), apoi executau sperierea contravenientului prin menționarea consecințelor negative ale comiterii abaterii rutiere (n.n. etapa vulnerabilizării contravenientului), punând accentul pe reținerea permisului de conducere, moment în care, în cele mai multe cazuri, inițiativa la corupție venea din partea șoferului (n.n. etapa primirii mitei), iar, dacă agentul rutier era convins de siguranță și conspirativitate, primea disimulat mita, ascunsă în clipboardul cu procese verbale tipizate sau în documentele mașinii contravenientului, după care, în cea de-a cincea etapă (n.n. cea a „beneficiilor” reciproce), permitea plecarea mituitorului fără a lua măsurile legale (n.n. măsuri care, de regulă, nu ar fi putut fi luate chiar și în ipoteza refuzului de a da mită din partea pretinsului contravenient), declarând, în final, că mita era împărțită apoi între membrii echipajului rutier, de regulă, la momentul ieșirii din schimb (n.n. etapa împărțirii mitei între polițiști)”, este descrierea etapelor șpăgii, conform încheierii Tribunalului Hunedoara.

Cei 20 de polițiști trimiși în judecată pentru fapte de corupție sunt: Vîlcică Eugen, Cruciatu Marius Giorgel, Tudosoiu Nicolae, Paul Dumitru, Bălănoiu Ionuț Daniel, Panțîr Sorin Ionel, Voicu Alexandru, Opriș Horia Valerian, Natea Cristian Vasile, Arcaș Nicolae Ilie, Ciurea Florea Adrian, Cătăneț Sîrbu Ovidiu (fost Cătăneț Ovidiu), Mandan Petru Daniel, Rațiu Rareș Florin, Vasile (Stroilă) Ioana, Popa Constantin Cătălin, Bulea Vasile, Todoran Gheorghe Iulian, Rădulescu Marius și Beschiu Ciprian Dumitru. Conform cutumelor, toți cei 20 beneficiază de prezumția de nevinovăție până la stabilirea unei eventuale vinovății printr-o hotărâre penală definitivă.

Citește și La mica înțelegere: Ai un restaurant. Câte mese aș putea servi eu cu colegul meu la tine? Donații pentru echipa de fotbal a IPJ, în schimbul amenzii

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi