Zidul unei case nelocuite din Orasul de Jos s-a prabusit

S-AU un om mare? serios acuma....

corectat. scuze...

E drept, nu este monument istoric desi casa a fost construita in sec. 18 si pastrata in mare parte in forma initiala (a se vedea feroneria originala a portii, in stil baroc). In tot Bucurestiul exista doar 8 constructii ramase din sec. 18 (dintre care 7 sunt biserici); La noi, s-a ajuns ca prabusirea unei case din acel secol sa fie un fapt divers si o grija mai putin pentru multa lume.

sec. 18..si tot vezi comentariul meu cu citate in Tribuna, unde Ramona Gaina afirma senin ca este veche de cateva zeci de ani... problema este ca se darama sau se lasa sa se darame ptr a strica peisajul cu blocuri sau hoteluri..ERA IN ANSAMBLU, se armoniza.. Acum VINE ALTCEVA..beton si sticla sigur cu termopane.. Georg

CSA STR. PIELARILOR nr.2... [...]proprietarii au pregatit imobilul in vederea demolarii.[...][incheiat citatul] In Topografia Monumentelor dinTransilvania 5.1.1. Municipiul Sibiu/Denkmaltopographie Siebenbuergen 5.1.1. Stadt Hermannstadt. Die Altstadt (ed. bilingva DE/RO), Rheinland-Verlag GmbH Koeln, 1999 (varianta romana): ORASUL DE JOS.Strazi pp. 394-395: Str. Pielarilor nr. 2 2/2sec. XVIII-1/4 XIX; 2/4-3/4 XIX;2/2 XX. Imobil cu un plan asemanator literei Y culcata, cu baza indreptata spre dreapta, format din unificarea a mai multe corpuri. Frontul la str. Pielarilor este cu un traseu frant: corpurile A (dreapta) si B, segmentul iesit in rezalit, ambele p+1, iar c in stanga,pe parter. Intreaga fatada este remodelata prin aparitia unor ferestre moderne la parter, precum si a unei usi pietonale. la etaj, corpul A are 2 +doua axe (2+2 ochiuri), b cate o axa pe ambele laturi, iar C, doua axe, face corp comun cu corpul A al casei nr.4. Acoperis in doua ape spre strada (traseu frant), doua lucarne ochi (A), cate una (B si C). Acces in interior direct intr-o camera printr-o usa cu un canat si in incinta, printr-o alta usa pitonala dreptunghiulara. gangul are tavan, iar in curte se remarca o cursiva de lemn pe bratul opus strazii (corp D), deservita de oscara de beton, orampa situata pe corp A. o singura incapere are tavan cu stucatura, parter, corp D -curte. A.(lexandru) A.(vram) [...] (incheiat citatul, descrierea completa). Deci Pielarilor nr. 2 sec XVIII o camera cu tava cu stucatura (BAROC?!) TREBUIE DARAMATA. Piata Armelor Nr. 6 sec XVIII...BAROC (si Jugendstil cca. 1900) potrivit Tribunei, proprietarii nu doreau s-o renoveze, ci N-AU AVUT BANI S-O DEMOLEZE... Amandoua cladirile din sec. XVIII, BAROC...PATRIMONIU..deci in cartea cu MONUMENTELE din Transilvania...ca nu sunt pe Lista Locala de Patrimoniu..asta e clar..DARAMAREA le asteapta.. -ca si Moara de sub Soldisch, -ca si mai inainte 1986 Cazarma 90, -ca si eventual Hanul la Mielul Alb de la Dragoner... -ca si Casa Haupt/Harteneck Piata Mica 22 (asa-zisa Sala Fresca) (sec. XIV?-XV si refacuta si in Baroc)... TOATE TREBUIESC DARAMATE..dar intai le lasam sa se darapaneze singure.. proprietarul aciuit in Sibiu de cativa anisori dispune asupra cladirilor din sec. XVIII... e cam ciudat... Georg schoenpflug von Gambsenberg

de ce porniti de la premisa ca tot ce e nou e nasol? si vreti sa pastrati orice cocioaba numai pentru ca e veche? Cum credeti ca a evoluat un oras? Pastrand tot ce a fost vechi si neconstruind nimic? Cum explicati atunci toata istoria arhitecturii?

ptr. Stefan (12:19:54) Aceste caldiri au rezistat SUTE DE ANI.. Evolutia Arhitecturii mi-o explic astfel, concret, la Sibiu... Constructiile NOI si MINUNATE sunt Hipodrom (cca1965-70) si Vasile Aron, cca 1970..) ..care DUPA cca 40- de ANI SUNT APROAPE RUINE deja..si ARATA JALNIC... MAGAZINUL DUMBRAVA se scufunda in mlastina de sub el de-i pleznesc geamurile intr-o veselie..I-au mai pus si ornamente de tigla sa-l infrumuseteze si sa fie mai greu..sa se scufunde repede. trecerea subterana sde pietoni acolo NOUA a trebuit reparata..era dezastru. Sala de Sport de la Liceul de Arta, NOUA..ii cade tavanul... Aeroportul NOU MODERNIZAT si frumos.. ii pleznesc geamurile si trebuie reparat complet. Sala de Sport de la Liceul Lazar MODERNIZATA KITSCH este o GLUMA SINISTRA...Pica si asta candva.. Tribunalul..de la scurt inainte de 1900 cand a fost construit pana prin anii 80 A REZISTAT TENCUIALA SI ZUGRAVEALA EXTERIOARA VECHE, acum 10 ani l-au TENCUIT NOU..acum CADE TOT.. Faceti NOU unde vreti, dar nu unde este COMPACT SUBSTANTA ISTORICA, deci intra muros.. daramati Hipo si faceti-l din nou..si mai slab ca inainte..se poate.. Restaurantul Transilvania dein HIPO E RELATIV NOU..CUM ARATA? Georg

Stefan: toate astea sunt intrebari la care ar fi bine sa-ti gasesti singur raspunsurile. Daca esti sibian. Un oras de patrimoniu se pastreaza. In toata lumea! In tarile civilizate se fac eforturi uriase in acest sens pentru a pastra aceste "cocioabe". Cu orice "cocioaba" distrusa, dispare un petec din istoria noastra. Iar un popor fara istorie nu are nici trecut, nici viitor.

Aveti si voi dreptate, peste tot se fac eforturi in a se mentine si patrimoniul istoric al unui oras. DAR oriunde va uitati in tesutul vechi al orasului apar si interventii noi si chiar reusite. Ca la noi inca nu s-a ajuns la stadiul acesta este partea a doua a problemei. Sa nu exageram cu importanta fiecarei cladiri in sine...nu la orice casuta unde bate rata cu ciocul in geam se distruge istoria orasului. Sunt sibian dar sunt si obiectiv. Nou se face acolo unde se impune. Ce nu merita, nu rezista. Magazinul Dumbrava nu merita si nici nu va rezista. Ca el sunt multe exemple. Cartierele de blocuri ridica o cu totul alta problema, dar putem invata din fost Germanie de Est ca ele pot fi upgradate si pot deveni locuinte sustenabile de mare interes. Ca asta nu se intampla si la noi, dati vina pe oameni care nu pricep mai mult decat polistiren si zugraveala portocalie. Daca cad tencuielile intrebati-i pe constructori ce materiale au folosit, daca fac economie prost inteleasa exista posibilitatea de a nu accepta receptia lucrarii, etc. Ca sa raspund lui mb, eu am raspus la toate intrebarile pe care vi le-am pus. Incercati sa va echilibrati pararea. Ridicand in slavi trecutul si pomenindu-l mereu uitati sa traiti in prezent si sa faceti ceva durabil. Ca sa las si cateva exemple: cautati orase precum Erfurt, Weimar, Zwolle, Delft, Jena, Wiesbaden care sunt cam de talia Sibiului si vedeti cum arata un centru cu structura compacta, cu patrimoniu, dar si cu nou.

Erfurt, Weimar, Zwolle, Delft, Jena, Wiesbaden si alte multe orase istorice din Germania imbina noul cu vechiul pentru ca nu au avut alta solutie: aceste orase au fost distruse total sau partial de bombardamente. Nicaieri in Vestul Europei nu se distruge o cladire din sec. XVIII, ar fi o crima. Iar daca chiar si tu esti nemultumit de cum se lucreaza la constructiile noi, pentru ce vrei sa se continue pe aceasta cale gresita. Locuiesc in zona si cunosc bine casa respectiva. Mi-ar fi placut sa fie a mea si s-o renovez pentru ca arata f. bine

Ma bucur ca ati inteles in sfarsit aceasta problema deosebit de importanta a Sibiului, si nu numai a Sibiului. De aceste case care stau sa se darame ma leaga amintiri romantice: intr-o astfel de vizuina mi-am luat primele mui, si tot acolo m-am spart in buci pe indelete.

Sa stii ca Zwolle e oras olandez e mai greu, dar la Delft e impardonabil. Macar o cautare pe Google sau Google Earth. Nici unul din orasele mentionate de mine nu a suferit mari distrugeri in razboi. M-am gandit la mai multe aspecte cand am spus ca sunt comparabile cu orasul nostru. Nu sunt deacord cu modul in care se construieste acum, nu sunt de acord cu modul in care gandeste un beneficiar roman, dar asta nu inseamna ca contemporanul e o cale gresita! Nu as vrea sa fiu inteles gresit. Am un deosebit respect pentru patrimoniu, trebuie conservat si pus in valoare. Insa nu orice cosmelie inseamna patrimoniu numai pentru ca a rezistat in centrul istoric prin cine stie ce concurs de evenimente! Ar mai fi ceva de spus pt Georg Schoenpflug tra-la-la: vrei ca spatiul intra muros sa ramana intact! Afla ca va si ramane, pentru ca Orasul de Jos nu era cuprins in cetate, era in afara..unde locuiau romanii! Deci nici o grija cu ceva creste in locul casei daramate.

problema conservarii constructiilor in Romania este proprietatea, adica proprietarii fara mijloace financiare, simt de raspundere sau vointa de a repara si pastra. Cota de 85 % de "proprietari" de imobile din Romania sta fata in fata cu ca. 30% in Germania, deci blocurile din fosta DDR care auf fost partial rase de 2-3 nivele si pe urma restaurate cu gust erau inca in proprietatea statului, au fost cumparate en gros de investori, dotate tehnic, renovate si apoi locuintele vandute la pret f. moderat ( pana la 45.000 de euro pentru 3 camere). Blocurile din Romania au cate 50-60 de proprietari, majoritatea fara mijloace materiale iar refacerile termice ale fatadelor arata ca o tabla de sah, unde nu au fost bani, e pauza. Intentia de dupa 89 ca fiecare chirias sa-si poata cumpara pe mai nimic ( 2-3.000 de euro) spatiul in care locuieste a fost buna, rezultatele sunt DEZASTRUOASE. In centrul istoric sunt intr-o curte si 19 proprietari de "camera", unii fara baie, majoritatea fara interes si cultura. Chiar si retrocedarea a facut victime in constructii, unii care au consumat 10-20.000 de euro pe spaga si avocati ca sa-si recapete casa parinteasca nu mai au bani sa o refaca, iar biserica, principal beneficiar al retrocedarilor din Sibiu, din lacomie, face numai cosmetica ( vezi cresa de pe Dealului). Si colac peste pupaza Comisia monumentelor doarme, conform zicalei nici usturoi nu a mancat.......

Pentru #12: domnule habar nu ai ce vorbesti, cum poti afirma ca orasul de jos era "extra muros", adica in afara cetatii? Chiar nu cunosti nimic despre orasul asta si cu siguranta ca nici despre cladirea in sine. Din curiozitate treci sa vezi feroneria portii, ramasa cea originala, adica o bijuterie in stil baroc facuta manual de mesterii vremii. Cine arunca la gunoi in lumea civilizata marturii de acum 200-300 de ani? Nimeni! Iar legat de orasele mentionate de tine acestea nu au nicio legatura cu Sibiul, nu se face comparatie dupa numarul de locuitori, ci dupa patrimoniul ramas, iar sub acest aspect putine orase se pot compara cu zona istorica a Sibiului.

Cu riscul de a ma repeta, sunt multe aspecte care fac orasele mentionate comparabile cu Sibiul. In fine! Daca putine orase au patrimoniu ca Sibiul, de ce nu este Sibiul in patrimoniul Unesco? Feroneria baroca se poate tine la muzeu! Mai lasati povestile cu ce patrimoniu valoros avem, ca nu e orasul asta chiar buricul pamantului. Inteleg patriotismul local, dar nu cand da in absurd....bine ca nu spuneti Viena, Londra si Paris trebuie sa se aplece in fata patrimoniului sibian! Fiti realisti!

daca tot vreti comparatii pentru Sibiu luati ceva mai potrivit ca marime si stil arhitactural, de ex.Tallin, si in razboi si sub rusi si totusi....e minunat!