Nu Potra, ci olandezul cultiva canabis. Vedeti motivarea Curtii de Apel Alba

08 Octombrie 2010 17:22

Patru din cei șase bărbați arestați la Mediaș pentru constituirea unui grup infracțional organizat care avea drept scop traficul de droguri de risc au fost eliberați pentru că nu existau destule probe la dosar, rezultă din motivarea publicată azi de Curtea de Apel de la Alba Iulia.

În cazul lui Horațiu Potra, cel acuzat că ar fi condus gruparea, judecătorii au tras concluzia că vinovat de cultivarea canabisului la o fermă din județul Mureș era un olandez.
” Conform contractelor depuse la dosar, ferma a fost închiriată unui cetăţean olandez. Din actele de la dosar rezultă că acesta, fără ştirea inculpatului Potra Horaţiu, s-a ocupat de cultivarea cannabisului, aducând instalaţiile necesare desfăşurării acestei activităţi.
La data de 25.04.2010, contractul de închiriere a fost reziliat, ca urmare a faptului că inculpatul Potra Horaţiu a aflat despre activităţile desfăşurate la fermă de către cetăţeanul olandez. De asemenea, o parte a culturii de cannabis(cea care nu a fost ridicată de cetăţeanul olandez), a fost incinerată, în acest sens fiind declaraţiile inculpaţilor Potra Horaţiu, Macarie Dorel, Ursu Adrian şi ale martorului cu identitate protejată (…)”, se arată în motivarea Curții.
Pentru ceilalți trei bărbați eliberați de Curtea de Apel de la Alba, judecătorii au considerat că nu există indicii pentru care ar fi implicați în traficul de droguri, ci sunt doar consumatori de canabis.
” De altfel, nici în motivele de recurs nu au fost menţionate astfel de indicii, susţinându-se doar că în mod evident inculpaţii făceau parte din „echipă”, că aveau un rol dinainte stabilit, fără însă a se indica ce anume presupunea rolul menţionat şi în ce modalitate au traficat droguri.
Cu excepţia inculpatului Macarie, care, aşa cum s-a arătat, a recunoscut că este consumator, la percheziţiile efectuate la domiciliile acestor inculpaţi nu au fost descoperite droguri, iar convorbirile telefonice interceptate nu au relevat vreo contribuţie la pretinsa activitate infracţională”, se arată în motivarea Curții.

Citiți mai jos, integral, Motivarea Curții de Apel de la Alba

         Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat în data de 05.10.2010 încheierea penală nr.51/2010 în dosarul penal nr. 1325/57/2010 prin care a admis recursurile declarate de inculpaţii Potra Horaţiu, Lulciuc Ilie Vasile, Szasz Mihai şi Vătavu Vasile împotriva încheierii penale nr. 30/CC/30.09.2010 pronunţate de Tribunalul Sibiu - Secţia penală în dosarul nr. 4235/85/2010, şi a respins ca nefondate recursurile declarate de DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu şi de inculpaţii Câmpean Florin şi Chisăliţă Alexandru îmmpotriva aceleriaşi încheieri.
Curtea de Apel Alba Iulia a respins propunerea formulată de DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu privind arestarea preventivă a inculpaţilor Potra Horaţiu, Lulciuc Ilie Vasile, Szasz Mihai şi Vătavu Vasile şi a dispus faţă de aceştia măsura obligării de a nu părăsi ţara pe o durată de 30 de zile, începând cu 05.10.2010 până la data de 03.11.2010.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara inculpaţii au fost obligaţi să respecte următoarele dispoziţii, conform prevederilor art. 145 alin. 1 ind. 1 rap. la art. 145/1 al. 2 C.pr.pen.:
         a) să se prezinnte la organul de urmmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată, ori de câte ori sunt chemaţi;
         b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea, respectiv Poliţia municipiului Mediaş, conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori sunt chemaţi;
         c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;
         d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme;
         În baza art. 145 al. 2 ind. 2 C.pr.pen. rap. la art. 145 ind. 1 al. 2 C.pr.pen. a atras atenţia inculpaţilor că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau obligaţiilor menţionate mai sus, se va lua faţă de ei măsura arestării preventive.
         S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaţilor Potra Horaţiu, Lulciuc Ilie Vasile, Szasz Mihai şi Vătavu Vasile de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr. 20/30.09.2010, nr. 22/30.09.2010, nr. 24/30.09.2010, respectiv 25/30.09.2010, dacă nu sunt arestaţi în altă cauză.
         Cu privire la ceilalţi 7 inculpaţi în cauză, în urma respingerii de către Curtea de Apel a recursurilor formulate de către DIICOT şi inculpaţii Câmpean Florin şi Chisăliţă Alexandru, se menţin dispoziţiile Tribunalului Sibiu cu privire la admiterea propunerii de arestare preventivă pe 29 de zile a inculpaţilor Câmpean Florin şi Chisăliţă Alexandru şi măsura preventivă de a nu părăsi localitatea de domiciliu pentru ceilalţi 5 inculpaţi.

         Examinând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 385 ind. 6 al. 3 C.pr.pen., Curtea constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 148 al. 1 C.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prev. de art. 143 C.pr.pen. şi există unul dintre următoarele cazuri:
- inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Conform art. 143 C.pr.pen. pentru a se putea dispune o măsură preventivă privativă de libertate este necesar să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.
În accepţiunea art. 68 ind. 1 C.pr.pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta.

Referitor la recursul declarat de DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu:
Curtea apreciază că în mod corect instanţa de fond a evaluat actele existente la dosar şi a concluzionat că în privinţa inculpaţilor Macarie Dorel, Roşca Florin, Canahai Tiberiu, Libertatu Ioan Mircea şi Ursu Adrian nu se conturează indicii temeinice, în accepţiunea art. 68 ind. 1 C.pr.pen., din care să rezulte presupunerea rezonabilă a comiterii faptelor de care sunt acuzaţi.
Inculpatul Macarie Dorel a fost angajat să execute lucrări de amenajare la ferma din localitatea (…) jud. Mureş, aparţinând societăţii (…), al cărei asociat este inculpatul Potra Horaţiu. Cu ocazia audierilor, inculpatul a recunoscut că este consumator de cannabis, aspect care rezultă şi din procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice interceptate.
Inculpatul Roşca Florin a fost angajat de inculpatul Potra Horaţiu în calitate de paznic la aceeaşi fermă, iar inculpaţii Canahai Tiberiu, Libertatu Ioan Mircea şi Ursu Adrian lucrează pentru acelaşi inculpat la (…), respectiv barul (…).
În virtutea acestor raporturi, având în vedere că inculpatul Potra Horaţiu a activat o perioadă de timp în Legiunea Franceză, sus-numiţii au participat la un curs de pregătire la ferma din (…), ocazie cu care li s-a eliberat un atestat pentru ocupaţia de bodyguard.
Acestea sunt singurele elemente care, obiectiv, rezultă din actele de urmărire penală efectuate până în prezent, nefiind relevate indicii ale implicării inculpaţilor menţionaţi în pretinsul trafic de droguri.
De altfel, nici în motivele de recurs nu au fost menţionate astfel de indicii, susţinându-se doar că în mod evident inculpaţii făceau parte din „echipă”, că aveau un rol dinainte stabilit, fără însă a se indica ce anume presupunea rolul menţionat şi în ce modalitate au traficat droguri.
Cu excepţia inculpatului Macarie, care, aşa cum s-a arătat, a recunoscut că este consumator, la percheziţiile efectuate la domiciliile acestor inculpaţi nu au fost descoperite droguri, iar convorbirile telefonice interceptate nu au relevat vreo contribuţie la pretinsa activitate infracţională.
Astfel cum a statuat în mod constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului, existenţa unor presupuneri rezonabile, care să constituie temei al privării de libertate, reclamă fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârşit infracţiunea(cauza FOX, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit), or în cauză atare fapte şi informaţii lipsesc, fiind formulate de acuzare doar supoziţii în legătură cu pretinsele activităţi infracţionale ale inculpaţilor menţionaţi.
În condiţiile în care caracterul rezonabil al bănuielilor pe care se fundamentează o arestare constituie un element esenţial al protecţiei oferite de art. 5 par. 1 lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în mod corect instanţa de fond a respins propunerea formulată de DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu privind arestarea preventivă a inculpaţilor Macarie Dorel, Roşca Florin, Canahai Tiberiu, Libertatu Ioan Mircea şi Ursu Adrian.
Este adevărat că în lipsa unor indicii temeinice instanţa de fond nu avea posibilitatea legală de a lua măsura preventivă prev. de art. 145 C.pr.pen., încheierea fiind criticabilă sub acest aspect, însă nefiind formulat recurs de către inculpaţii vizaţi de această măsură, soluţia dispusă nu poate fi cenzurată.
         Pe cale de consecinţă, pentru toate argumentele expuse, Curtea apreciază nefondate criticile aduse de DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu încheierii atacate, motiv pentru care, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. a C.pr.pen., recursul declarat va fi respins.

Referitor la recursul inculpatului Potra Horaţiu:
Inculpatul Potra Horaţiu este cercetat în dosarul nr. 47/D/P/2010 al DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu pentru comiterea infracţiunilor de constituire, sprijinire şi aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b pct. 11 din Legea nr. 39/2003, trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prev. de art. 279 al. 1, 3 lit. a C.pen. şi contrabandă calificată, prev. de art. 271 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.
În sarcina acestuia s-a reţinut că împreună cu inculpaţii Cîmpean Florin, Chisăliţă Alexandru, Lulciuc Ilie Vasile, Vătavu Vasile, Libertatu Ioan Mircea, Canahai Tiberiu, Macarie Dorel, Roşca Florin şi Ursu Adrian şi împreună cu numiţii V.L.L. şi A.O. ar fi constituit un grup infracţional organizat, structurat în vederea comiterii infracţiunii de trafic de droguri de risc. Totodată, împreună cu sus-numiţii, ar fi cultivat la ferma deţinută în localitatea (…), judeţul Mureş, ar fi preparat, deţinut, transportat şi comercializat, pe raza judeţelor Sibiu şi Mureş, droguri de risc (cannabis) în cantităţi mari, în vederea obţinerii unor venituri importante. Inculpatului i s-a mai imputat faptul că ar deţine arme militare şi muniţie, ori alte arme interzise la deţinere.
În concret, inculpatul a fost acuzat că este conducătorul reţelei, fiind cel care trasează sarcini şi dispune efectuarea activităţilor de către celelalte persoane implicate, coordonându-i pe inculpaţii Macarie Dorel, Roşca Florin, Canahai Tiberiu şi Ursu Adrian şi pe numitul A.O., care deservesc ferma de la Zagăr şi asigură acolo un serviciu permanent, precum şi pe inculpaţii Cîmpean Florin, Chisăliţă Alexandru, Lulciuc Ilie Vasile, Szasz Mihai, Vătavu Vasile şi pe numiţii V.L.L., N.M.A., I.S.D. şi M.M.C., care comercializează drogurile preparate şi îi remit sumele de bani.
Examinând actele de urmărire penală efectuate până în prezent şi înaintate instanţei, Curtea constată că nu se conturează indicii temeinice cu privire la săvârşirea de către inculpatul recurent Potra Horaţiu a infracţiunilor prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b pct. 11 din Legea nr. 39/2003, de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată, respectiv de art. 271 din Legea nr. 86/2006.
Inculpatul Potra Horaţiu este asociat al SC (…) SRL, societate care deţine ferma agricolă din localitatea (…), judeţul Mureş.
Conform contractelor depuse la dosar, ferma a fost închiriată unui cetăţean olandez. Din actele de la dosar rezultă că acesta, fără ştirea inculpatului Potra Horaţiu, s-a ocupat de cultivarea cannabisului, aducând instalaţiile necesare desfăşurării acestei activităţi.
La data de 25.04.2010, contractul de închiriere a fost reziliat, ca urmare a faptului că inculpatul Potra Horaţiu a aflat despre activităţile desfăşurate la fermă de către cetăţeanul olandez.
De asemenea, o parte a culturii de cannabis(cea care nu a fost ridicată de cetăţeanul olandez), a fost incinerată, în acest sens fiind declaraţiile inculpaţilor Potra Horaţiu, Macarie Dorel, Ursu Adrian şi ale martorului cu identitate protejată (…).
Acesta din urmă a relatat că la fermă a locuit un olandez pe nume A., iar când inculpatul Potra a mers la fermă şi a găsit o cultură de cannabis în interior, „a fost foarte supărat, a făcut scandal, a ameninţat că dă foc întregii culturi”.
Urme de substanţă vegetală arsă au fost descoperite şi la percheziţia efectuată la data de 29.09.2010.
Actele menţionate nu confirmă însă susţinerile organelor de urmărire penală, în sensul că la ferma din (…) inculpatul Potra Horaţiu era cel care cultiva cannabis.
Se remarcă faptul că la percheziţie nu a fost descoperită o astfel de cultură în fiinţă, doar anumite instalaţii – nu se cunoaşte dacă erau funcţionale -, precum şi resturile vegetale, arse în contextul descris anterior, aspect probat chiar şi prin declaraţia martorului cu identitate protejată.
Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice depuse la dosar nu rezultă alte elemente care să confirme implicarea inculpatului Potra Horaţiu în pretinsa activitate de traficare a drogurilor, iar declaraţiile martorilor, care „din auzite” ar fi aflat că la ferma inculpatului Potra Horaţiu s-ar cultiva „titi”(droguri care se fumează), nu pot constitui indicii temeinice care să fundamenteze convingerea instanţei în sensul desfăşurării activităţii menţionate.
Este relevantă convorbirea telefonică, purtată la data de 28.08.2010 între inculpatul Potra Horaţiu şi inculpatul Canahai Tiberiu, în care acesta din urmă relatează inculpatului Potra că „Maca toată ziua se droghează acolo”(la fermă), replica inculpatului Potra fiind „ de unde …se droghează acolo, cum, de unde se droghează?”, „cu ce, au prafuri, ce au?”
Curtea mai reţine că procesele verbale de investigaţii, fără a fi coroborate cu alte probe în sensul celor descrise în cuprinsul lor, reprezintă în final simple supoziţii ale anchetatorilor, neexistând motive plauzibile a bănui că inculpatul ar fi comis infracţiunea de trafic de droguri, în vreuna din modalităţile incriminate de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată.
Cu privire la constituirea grupului infracţional organizat, s-a probat faptul că o parte dintre inculpaţi se cunoşteau între ei, însă actele dosarului nu relevă indicii care să susţină structura şi modul de operare descrise în cadrul proceselor verbale întocmite de investigatori.
Convorbirile telefonice interceptate nu sunt în măsură să releve o structură organizatorică specifică grupurilor organizate, în care fiecare membru are un rol bine determinat, iar simpla referire la inculpatul Potra Horaţiu ca fiind „şeful echipei” poate fi într-o oarecare măsură justificată de faptul că o parte a inculpaţilor lucrau pentru societăţile comerciale pe care acesta le deţine.
Or, potrivit art. 2 al. 1 lit. a) din legea nr. 39/2003, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
În condiţiile în care lipsesc şi indiciile temeinice privind implicarea inculpatului Potra Horaţiu în activitatea ilicită de trafic de droguri, nu se poate reţine nici faptul că ar fi organizat un grup în scopul comiterii unor astfel de infracţiuni.
Cu privire la infracţiunea de contrabandă, prev. de art. 271 din legea nr. 86/2006, Curtea reţine că în mod corect prima instanţă a constatat că aceasta nu poate fundamenta propunerea de arestare, în condiţiile în care nu au fost administrate probe sub acest aspect.
Singurele indicii temeinice, în accepţiunea art. 68 ind. 1 C.pr.pen. şi art. 5 par. 1 lit. c CEDO, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Potra Horaţiu, sunt cele privind comiterea infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prev. de art. 279 al. 1 şi 3 lit. a C.pen., având în vedere armele descoperite la percheziţiile efectuate la data de 29.09.2010.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea menţionată este închisoarea mai mare de 4 ani, fiind îndeplinită astfel prima cerinţă prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen.
Cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, raportat la infracţiunea menţionată, cerinţă impusă de art. 148 lit. f teza a II-a C.pr.pen., Curtea apreciază că acesta nu subzistă, în contextul în care nu există probe în sensul folosirii armelor într-o modalitate în care ordinea publică sau siguranţa cetăţenilor ar fi fost periclitată.
Din declaraţia inculpatului rezultă că deţine armele din anul 2004, astfel că nu se poate aprecia că doar acum – în anul 2010 – această stare de fapt ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Mai mult, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului(cauza Dumont – Maliverg c. Franţei), gravitatea unei infracţiuni poate determina autorităţile să dispună şi să menţină arestarea pentru împiedicarea săvârşirii de noi infracţiuni, dacă circumstanţele cauzei, în special antecedentele şi personalitatea acuzatului, fac ca riscul săvârşirii unei noi infracţiuni să fie plauzibil, iar măsura arestării adecvată.
Inculpatul Potra Horaţiu nu este cunoscut cu antecedente penale, a adoptat o conduită corespunzătoare în societate, armele au fost ridicate la percheziţiile efectuate, astfel că instanţa apreciază ca fiind minim riscul comiterii altor infracţiuni.
Având în vedere considerentele expuse, precum şi faptul că, raportat la singura infracţiune cu privire la care, la acest moment procesual, există indicii temeinice în sensul comiterii ei de către inculpatul Potra Horaţiu, măsura arestării preventive dispusă de prima instanţă apare ca fiind disproporţionată.
În consecinţă, în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C.pr.pen. Curtea a admis recursul declarat de inculpatul Potra Horaţiu, a casat încheierea atacată în ceea ce priveşte măsura dispusă faţă de acesta şi în rejudecare, a respins propunerea DIICOT – Biroul Teritorial Sibiu.
Apreciind însă că pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, în acord cu scopul reglementat de art. 136 C.pr.pen., este necesară luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, în baza art. 149/1 alin. 12 raportat la art. 146 alin. 11/1 Cod pr. pen. şi la art. 145/1 Cod pr. pen. Curtea a luat faţă de acesta măsura obligării de a nu părăsi ţara, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 05.10.2010 până la data de 03.11.2010.

Referitor la recursurile inculpaţilor Câmpean Florin şi Chisăliţă Alexandru:
Examinând actele dosarului, Curtea reţine că în privinţa inculpatului Câmpean Florin există indicii temeinice, relevate de depoziţiile coinculpaţilor Chisăliţă Alexandru, Lulciuc Ilie Vasile, Szasz Mihai, Vătavu Vasile, ale numiţilor (…), precum şi de procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice, din care rezultă că acesta se ocupa de comercializarea cannabisului, în cantităţi mari.
Caracterul constant al acestei preocupări, cantităţile mari comercializate (inculpatul era cunoscut pentru faptul că vindea doar peste 35-40 grame, motiv pentru care era necesar să se asocieze mai mulţi consumatori în vederea cumpărării, preţul fiind de circa 1.000-2.000 lei) relevă pericolul concret prezentat de continuarea procedurilor cu inculpatul în stare de libertate, existând un risc real şi actual de repetare a activităţii infracţionale menţionate.
Aceleaşi indicii sunt prezente şi în cazul inculpatului Chisăliţă Alexandru, relevante fiind interceptările convorbirilor telefonice transcrise în procesele verbale din vol. I dosar de urmărire penală, precum şi cele două vânzări supravegheate de cannabis, efectuate la datele de 07.07.2010 şi 02.08.2010, către investigatorul sub acoperire.
Susţinerile inculpatului Chisăliţă Alexandru, în sensul că în cazul celor două vânzări a fost un simplu intermediar, sunt contrazise de celelalte probe existente la dosar, respectiv de procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice, din care rezultă faptul că inculpatul era cunoscut în rândul consumatorilor de cannabis drept furnizor, fiind apelat în numeroase rânduri în vederea vânzării drogului.
În contextul menţionat, Curtea apreciază îndeplinite condiţiile prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen. şi în privinţa acestui inculpat, în ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată, măsura luată de prima instanţă fiind adecvată.
Privarea de libertate a inculpatului Chisăliţă Alexandru apare ca fiind necesară prin prisma actelor dosarului, pentru stoparea activităţii infracţionale desfăşurate, circumstanţele personale ale inculpatului neoferind, în acest stadiu al procedurilor, suficiente garanţii în acest sens.
Se impune o precizare cu privire la existenţa indiciilor referitoare la comiterea infracţiunii prev. de art. 7 rap. la art. 2 lit. b din Legea nr. 39/2003 de către cei doi inculpaţi.
Actele de urmărire penală efectuate până în acest moment nu au relevat motive pertinente şi suficiente, care să determine reţinerea unor indicii în legătură cu comiterea acestei infracţiuni.
Nu s-a probat faptul că cei doi inculpaţi ar fi acţionat sub îndrumarea inculpatului Potra Horaţiu sau că ar fi comercializat cannabis pentru acesta. Din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate au rezultat indicii în sensul că inculpatul Cîmpean s-ar fi aprovizionat de la un văr de al său sau de la un olandez, iar din declaraţiile date de inculpatul Potra Horaţiu rezultă că nu îl cunoştea nici din vedere pe coinculpatul Chisăliţă (cu care se presupune că ar fi constituit grupul).
În privinţa asocierii cu ceilalţi inculpaţi, faptul că îşi vindeau sau îşi ofereau reciproc cannabis nu relevă indicii ale comiterii infracţiunii astfel cum e reglementată de art. 7 din legea nr. 39/2003, în accepţiunea art. 2 lit. a din acelaşi act normativ, respectiv acţiuni coordonate în vederea obţinerii unor profituri.
Pentru considerentele expuse, măsura arestării preventive a celor doi inculpaţi fiind justificată strict cu referire la infracţiunea de trafic de droguri, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea a respins recursurile declarate de inculpaţii Cîmpean Florin şi Chisăliţă Alexandru.

Referitor la recursurile inculpaţilor Lulciuc Ilie Vasile, Szasz Mihai şi Vătavu Vasile:

În cauză există anumite indicii, şi în privinţa acestora, în legătură cu comiterea infracţiunii prev. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată, aspect reţinut în mod judicios de prima instanţă, cu referire la probele administrate până în acest moment.
Conform declaraţiilor date, toţi cei trei erau consumatori de cannabis, asociindu-se uneori pentru a cumpăra cantităţi mai mari de drog de la inculpatul Cîmpean, având în vedere modalitatea în care vindea acesta, sau îşi ofereau unul altuia cannabis.
La percheziţiile domiciliare efectuate s-au găsit diverse cantităţi de substanţe vegetale, despre care au declarat că este cânepă sau cannabis.
Nu s-a demonstrat însă că inculpaţii menţionaţi se ocupau de comercializarea cannabisului sau că ar fi atras în rândul consumatorilor şi alte persoane, pentru a fi relevat pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta continuarea cercetărilor cu inculpaţii în stare de libertate.
De asemenea, nu s-au evidenţiat elemente din care să rezulte concluzia că inculpaţii acţionau coordonat, sau că aveau roluri bine stabilite, conform art. art. 2 lit. a din Legea nr. 39/2003, pentru a putea fi reţinute indicii în legătură cu comiterea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.
Având în vedere şi dispoziţiile art. 5 paragraful 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi jurisprudenţa CEDO(McKay c. Regatului Unit) Curtea arată că în momentul în care este chemată să decidă cu privire la starea de detenţie a unei persoane, autoritatea judiciară este obligată să ia în considerare şi posibilitatea unei măsuri alternative.
Faţă de aceste împrejurări, analizând şi circumstanţele personale ale inculpaţilor menţionaţi şi faptele concrete reţinute în sarcina fiecăruia, Curtea apreciază că o măsură preventivă neprivativă de libertate corespunde scopului reglementat de art. 136 C.pr.pen., sens în care recursurile formmulate vor fi admmise, în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C.pr.pen.

foto http://tchadevolutive.blog.mongenie.com/

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi