Ce viitor isi pregateste omenirea?

 

Titluri şi informaţii de ultimă oră: “Deplasarea cu 25 de metri a platoului continental”, “Scurgeri de apă radioactivă de la centrala de la Onagawa”, “Scurgeri de apă radioactivă de la centrala de la Fukushima în oceanul pacific”, ”India interzice importurile de alimente din Japonia”, “Lapte radioactiv în SUA după dezastrul din Japonia”, “Creşterea rezistenţei infecţiilor la antibiotice” precum şi  alte aspecte privind poluarea gravă a mediului înconjurător ( apa, aerul, solul), pericolul radiaţiilor urmare rarefierii stratuluii de ozon, încălzirea globală, penuria apei potabile în arii extinse ale globului şi enumerarea ar putea continua. Nu este necesar să insistăm asupra consecinţelor pe termen nu prea îndepărtat a acestor fenomene pentru viitorul omenirii.

Unele dintre astfel de fenomene ţin de natură. Cutremure, erupţii vulcanice, s-au produs şi se vor mai produce. Stăruie totuşi întrebarea : oare mâna omului nu are vreo influenţă în determinarea lor? Exploziile nucleare subterane ca şi cele la sol sau în aer n-au avut vreun impact cauzal în declanşarea acestora? Dacă răspunsul la astfel de întrebări, ele însele temerare, s-ar lăsa greu elaborat, în schimb se pot aborda fără teama de a greşi consecinţele intervenţiei umane cu efecte catastrofale asupra condiţiilor de viaţă şi de mediu. Ele sunt multiple, analizate în fel şi chip de foruri internaţionale la cele mai înalte nivele. S-au propus şi măsuri etapizate cronologic. Nu se poate estima rezultatul, eficienţa lor. Pentru că mi se pare, se vizează efectul iar nu cauza fenomenelor.

Aşa spre exemplu, s-a propus reducerea cantităţii de bioxid de carbon în atmosferă prin controlul emanaţiilor de gaze. Nu se ştie în ce măsură se va reuşi dar stăruie întrebarea : de ce a fost şi este nevoie să se inventeze, să se fabrice sursele lor de emisie cum sunt marile combinate industriale, navele aeriene, puzderia de maşini auto care sufocă globul? Sau, iată acum mai recent, accidentul de la Cernobîl şi cel de la Fukushima, a căror urmări încă nu pot fi evaluate în timp. Ne îngrozeşte teama că în curând nu vom mai putea sta la soare din cauza radiaţiilor urmare rarefierii stratului de ozon protector, că riscăm infestarea radioactivă a faunei marine, a florei terestre. De ce este nevoie de centrale nucleare? Nu ne raportăm exclusiv la posibile accidente dar, spre exemplu, unde şi cu ce urmări se depozitează reziduurile lor? De ce este nevoie de atâta energie?

Răspunsul la asemenea întrebări a fost previzionat mai dedemult : pentrucă ne-am înmulţit peste limite ( vezi teoria lui Malthus) precum şi pentru că, la nivelul pretenţiilor civilizaţiei moderne, îi cerem pământului mai mult decât are, mai mult decât poate da. Astfel de observaţii au fost luate în derâdere. Acum ele au devenit preocuparea de căpetenie. Destul de târziu. Împuţinarea sau chiar secătuirea resurselor de energie, petrol, gaze, cărbune, face necesară energia alternativă, între care esenţial cea nucleară, pentru a satisface nevoile societăţii moderne a cărei cerinţe sunt tot mai mari, pe resurse naturale tot mai împuţinate . Suntem în măsură să ne imaginăm ce solicitări de condiţii de viaţă ar presupune o populaţie dublă faţă de cea de azi ( 11-12 miliarde)? Şi se vorbeşte de mult mai mult.

Se spune nu-i nimic, găsim soluţii. Sporim spre exemplu capacitatea producţiei agricole sau inventăm hrană sintetică. Numai că şi una şi cealaltă, prin alterarea capacităţilor naturale pe care le oferă mediul, cu urmări previzibile asupra sănătăţii. Deja societatea este captivă unor manifestări maladive cărora nu le poate face faţă. Organismul uman nu mai face faţă cu succes stimulilor medicamentoşi artificiali. Stresul face ravagii psihice. Acum! Dar când va creşte şi el exponenţial? Şi nu e vorba numai de o populaţie sporită dar, esenţial, de pretenţii sporite de la mediu pe cap de locuitor, în condiţiile în care unele importante resurse naturale se consumă până la epuizare, fără capacitatea de regenerare. Cineva avertiza mai deunăzi: marele pericol pentru omenire este foamea şi lipsa apei potabile. Este evident, nu numai. Condiţiile generale de viaţă sunt şi vor fi tot mai mult supuse la grele încercări.

Unele ţări ca India, China şi-au propus un  control asupra limitării naşterilor. Se pare fără prea mare succes până acum. Nu se poate şti dacă la nivel global se va putea implementa o metodă sau măsură de temperare a natalităţii astfel încât să se poată realiza un echilibru acceptabil între resurse şi consum. Căci înadevăr, aici este problema. În caz afirmativ, n-am avea nevoie de atâtea centrale nucleare, de atâtea surse artificiale de susţinere a vieţii, cu consecinţele nefaste pe care deja le simţim.

În ce ne priveşte, deşi situaţia nu este dramatică, se impune o serioasă avertizare şi anume, să corelăm dezvoltarea cu prezervarea mediului sănătos de viaţă. Avem şansa de a nu fi fost afectaţi până acum. Avem şansa de a ne păstra un fond forestier bogat, sursă de regenerare permanentă a aerului pe care-l respirăm, să ne păstrăm acurateţea râurilor cu apă excelentă de băut, avem şansa unui sol necontaminat pentru o agricultură sănătoasă, avem şansa să ne echilibrăm evoluţia demografică în raport cu condiţiile naturale proprii. Îngrijorarea  e că nu ştiu dacă conştientizăm importanţa şi semnificaţia la nivel de masă a tuturor acestor probleme, dacă suntem dispuşi să le relaţionăm atât interesului nostru actual cât şi pentru asigurarea sănătăţii generaţiilor viitoare.

Evenimentele petrecute în ultima vreme, chiar sub ochii noştri, de natură să ridice întrebări cu privire la sănătatea şi (posibil) permanenţa vieţii sociale pe un pământ ce pare tot mai obosit, mai secătuit, mai convulsiv, trebuie să fie obiect de preocupare la cotele maximei seriozităţi pentru acei dintre noi care îşi asumă sarcinile deciziilor statal-sociale. Provocările sunt enorme şi de o cu totul altă nuanţă decât până acum. În faţa lor trebuie să pălească orice animozităţi. Nu li se va putea răspunde cu şanse de reuşită decât pe temei de conlucrare, de solidaritate. Şi să fie realmente luate în serios.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi