Greg Richards: Sibiul are nevoie si de Unesco si de parc de distractii

Britanicul Greg Richards face parte din Asociația ATLAS -  European Association for Leisure and Tourism Studies -  şi urmăreşte de aproape zece ani modul în care Sibiul a evloluat în plan turistic. În paralel, Greg Richards a studiat din acelaşi punct de vedere şi alte oraşe, precum Barcelona, Londra sau Luxembourg. Richards apreciază drept un avantaj clar o eventuală acceptare a Sibiului pe lista Unesco, dar crede că nici un aqua-park nu ar strica la marginea orașului.

 

Repoter: Care sunt primele diferenţe pe care le-aţi sesizat între Sibiu şi alte oraşe pe care le-aţi studiat? Luxemburg, să zicem!

Greg Richards: Din ceea ce am văzut în ultimii zece ani cred că Sibiul a trecut prin transformări foarte importante, în special din punct de vedere turistic. Cu siguranţă acum putem spune că Sibiul are un sistem turistic mult mai dezvoltat decât în anii anteriori, incluzând aici modul în care sunt trataţi  turiştii, din momentul în care ajung în oraş, se cazează şi până la serviciile de care au parte. Deci consider că Sibiul recuperează foarte rapid diferenţele existente în comparaţie cu alte oraşe turistice din Europa. 

 

Rep.: Dumneavoastră aţi vizitat Sibiul şi înainte de proiectul Capitalei Culturale Europene?

G. R.: Da, bineînţeles! Prima oară am pus piciorul în Sibiu în urmă cu şase ani, cam aşa. Deci am văzut o dezvoltare importantă aici.

 

Rep.: Într-o declaraţie recentă, primarul Sibiului menţiona faptul că oraşul întâmpină probleme din punct de vedere al turiştilor când vine vorba despre servicii şi modul în care sunt serviţi turiştii care ajung pe la noi. Dumneavoastră aţi sesizat astfel de nemulţumiri?

G. R.: Nu pot să spun chiar acelaşi lucru! Cred că este foarte dificil să judeci lucrurile acestea fără să ai cunoştinţe exacte despre ce se întâmplă în Sibiu şi despre stadiul în care se se găsesc serviciile în alte locuri şi oraşe din România. Eu nu pot să spun că Sibiul are o problemă particulară din acest punct de vedere. Dar ştiu din cercetările noastre de pe teren că vizitatorii Sibiului au obiecţii legate de aceste aspecte. Privind turismul în Sibiu la modul general, turiştii par să fie mulţimiţi per total de ceea ce găsesc şi ceea ce li se oferă. Calitatea experienţelor turistice din Sibiu a crescut în ultimii ani. În concluzie, poate că încă mai există probleme dar cu siguranţă este mai bine decât era înainte. 

 

Rep.: Şi ar putea fi mai bine?

G. R.: Da, cu siguranţă ar putea fi mai bine. Întotdeauna ar putea fi mai bine.

 

Rep.: Referitor la dezvoltarea turistică a Sibiului în viitor. Poate aţi auzit şi dumneavoastră, în oraş există o întreagă dezbatere pe tema clasificării centrului istoric ca monument protejat Unesco. Cât de important este acest aspect din punct de vedere turistic?

G. R.: Cred că ar fi un avantaj. Având titlul de Capitală Culturală Europeană şi cel de monument protejat UNESCO alături de numele oraşului ar fi un avantaj enorm de marketing şi publicitate. Dar nu este vorba numai de marketing, sistemul UNESCO vine cu propriile reguli de management şi acestea aspecte contează din punct de vedere al planificării dezvoltării viitoare şi al conservării istorice. În principal ar fi important pentru conservarea centrului istoric al oraşului şi, din ceea ce am văzut eu în ultimii ani, Sibiul face deja treabă bună în acest domeniu. Un titlu UNESCO ar fi un avantaj pentru oraş şi un motiv în plus pentru a ţine oraşul pe harta turistică a Europei. 

 

Rep.: În urmă cu vreo doi ani municipalitatea sibiană întocmise un plan pentru o investiţie majoră într-un Aquapark la marginea oraşului. Credeţi că ar fi o idee bună, mai ales că Sibiul promovează turismul cultural în principal? Proiectul se ridica undeva la 45 milioane de euro...

 G. R.: Nu văd neapărat un conflic între cele două idei. În orice oraş ai nevoie de diferite pieţe şi Sibiul s-a străduit din greu în ultimii ani să dezvolte piaţa turismului cultural. Şi a reuşit să facă asta. Dar dacă vrei să ai o industrie turistică sănătoasă şi să prosperi în viitor, trebuie să te gândeşti la diversitate. Deci dacă deja ai turism cultural diversitate ar însemna turism de relaxare, turism de afaceri şi alte direcţii de tipul acesta. Deci nu aş spune că ar apărea un conflict între cele două idei. Ar putea fi o completare. Dacă vorbim strict despre un imens Aquapark şi dacă el ar fi fezabil pentru Sibiu şi această zonă a României, aceasta este cu totul alt aspect.

 

Rep.: Personal aţi testat serviciile turistice ale Sibiului?

G. R.: Sigur că da. Am fost la Sibiu de vreo şase ori în ultimii ani şi pot să spun cu sinceritate că nu am avut parte de experienţe negative. Chiar sunt mulţumit.

 

Rep.: În cazul acesta, ne-aţi putea spune care este restaurantul dumneavoastră preferat din Sibiu. Sau hotelul preferat? Detalii de genul acesta?

G. R.: (râde) Ei, nu am stat în chiar atât de multe hoteluri şi dată fiind profesia mea, nu pot să spun prea multe lucruri despre hoteluri. Dar, dintre restaurantele prin care am fost, nu îmi amintesc acum numele cu exactitate, este ceva cu Sibiul cel bătrân sau Sibiul de altădată...

 

Rep.: Restaurantul Sibiul vechi?

G. R.: Da, acela este! Mi-a plăcut!

 

Rep.: Dumneavoastră aţi monitorizat şi aţi văzut cât de mult se investeşte în turism în Sibiu, în Barcelona şi în Luxemburg. Păstrând proporţiile, procentul din bugetul total investit în Sibiu, în comparaţie cu celelalte oraşe, este mai mare sau mai mic?

G. R.: Din punct de vedere procentual poate că este mai mare în Sibiu, dar nu cunosc valorile exacte şi sumele precise investite, în Barcelona de exemplu. Impresia mea este că există un salt semnificativ în ceea ce priveşte turismul în Sibiu şi asta se vede concret în sumele cheltuite de turişti în oraş. Clar pot să spun că această schimbare este mult mia vizibilă decât a fost în Barcelona. Barcelona şi-a dublat, veniturile din turism în ultimii zece ani în vreme ce Sibiul aproape că le-a triplat în ultimii patru, cinci ani. Schimbarea aceasta a fost mult mai rapidă în Sibiu. Comparând şi din punct de vedere procentual, investiţiile cred că au fost de asemenea mai mari în Sibiu.

 

Rep.: Care sunt brandurile turistice ale Sibiului?

G. R.: În mod evident centrul istoric şi oraşul vechi reprezintă imaginea clasică a Sibiului. Dar sunt şi alte produse care pot fi dezvoltate, precum meşteşugurile, tradiţiile populare, ideea de a construi şi a creea ceva cu mâna ta, toate acestea pot fi mult dezvoltate.

 

Rep.: Cât de mult credeţi că vom mai putea bate monedă pe Capitala Culturală? Cât o mai putem folosi anul 2007?

G. R.: Cred că o mai puteţi folosi mult timp de acum înainte. Dacă te uiţi la oraşe cum este Glasgow, care a fost Capitală Culturală în 1990, oamenii de acolo încă îşi mai amintesc acel an şi încă se mai vorbeşte despre Glasgow ca şi Capitală Culturală. Cu siguranţă pentru următorii 20 de ani Sibiul ar trebui să folosească titlul de Capitală Culturală. Dacă se va alătura şi titlul de obiectul protejat Unesco, va fi cu atât mai bine.