Strazi care poarta numele unor „anonimi”

Sunt multe străzi în Sibiu, cu nume greu de pronunţat sau pur româneşti, care pentru majoritatea sibienilor nu înseamnă nimic, pentru că au uitat lecţiile scurte de istorie din liceu. Martin Hochmeister, Ion Codru-Drăguşanu, Ilarie Chendi, Octavian Smigelschi, Corneliu Diaconovici, sunt doar câţiva dintre cei care, fie au trăt în Sibiu, fie au trecut pe aici, doar atât cât să-şi aducă prin munca lor, enorma contribuţia la cultura acestui oraş. Denumirile străzilor sibiene sunt date de Comisia de atribuire de denumiri din cadrul Instituţiei Prefectului. Corenliu Bucur face parte din comisia sibiană şi spune că denumirile alese trebuie să fie cât mai reprezenatative pentru Sibiu. „Am încercat să introduc un criteriu- valorificarea toponimelor cu varietăţi distincte. Am considerat că este important ca fizionomia culturală să se inspire din istoria şi legendele locului. În Sibiu nu au fost prea multe solicitări de denumiri în ultimul timp, în schimb am colaborat foarte bine cu Mediaşul şi Şelimbărul” a mai spus Corneliu Bucur, membrul Comisiei de atribuire de denumiri. Pe strada Martin Hochmeister, o bunică îşi plimbă nepotul în liniştea după-amiezii. Ştie cine a fost Hochmeister, cu atât mai mult cu cât „am lucrat în învăţământ, profesoară de istorie”. „Hochmeister a fost primar al Sibiului, el este cel care a pavat străzile din Sibiu şi ştiu că a mai făcut multe lucruri bune pentru oraş. La început strada se numea doar Hochmeister, apoi au adăugat şi prenumele” îşi aminteşte doamna M. S, care locuieşte pe această stradă de când era copil. La o altă poartă trei tineri dau nedumeriţi din umeri. „Probabil că a fost cineva important, dar nu ştiu cine” spune ruşinat unul dintre ei. Fostul primar a făcut şi alte lucruri în afară de pavaje. El a fost cel care a deschis o tipografie la Sibiu, în care s-a printat prima publicaţie din Transilvania, denumită „Siebenbürgische Vierteljahresschriften”, dar şi primul săptămânal de teatru "Theatral Wochenblatt" în 1778. Despre Ion Codru-Drăguşanu, după care a fost denumită o altă stradă, sibienii nu ştiu aproape nimic. Nici că a fost bunicul deputatului Ion Raţiu, nici că a fost un scriitor român care a participat la Revoluţia de la 1848 sau că mormântul său se află în cimitirul de lângă „Biserica din Groapă”. O doamnă care locuişte pe această stradă spune încrezătoare „Drăguşanu cred că a fost compozitor, sunt aproape sigură, că aici pe această stradă este casa lui, a locuit în ea nepoata sa, până acum vreo 15 ani când a murit”. Şi plimbarea prin istorie continuă cu strada Ilarie Chendi, unde surprinzător dintre cei cinci sibieni pe care îi întâlnesc, patru îmi povestesc despre criticul literar, unii chiar cu detalii. „Sigur că ştim, doar locuim aici de 30 de ani. A fost critic literar şi scriitor, personalitate marcantă pentru perioada aceea şi este din zona noastră, a locuit la Mediaş şi în Sibiu” spune Doina Ş., o doamnă de 65 de ani. Chiar dacă nu ştiu toţi că a colaborat la redactarea „Enciclopediei române” a lui Corneliu Diaconovici sau că a fost unul dintre principalii promotori ai curentului sămănătorist, cel puţin ştiu cu siguranţă că nu a fost pictor. De Octavian Smigelschi îşi mai aduc aminte câţiva pictori şi poate câţiva preoţi. Smigelschi a fost un pictor şi grafician român, care fiind atras de pictura murală, în anul 1904 a întreprins o călătorie de studii la monumentele de artă veche din Ţara Românească, Moldova şi Bucovina, de la care s-a inspirat în executarea picturilor din numeroase biserici transilvănene, printre care şi Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Lucrări ale pictorului se mai găsesc şi astăzi, în diferite biserici din comunele transilvănene Racoviţa, Sâncel, Ilva Mare, Măgura, Romos, Rodna Nouă şi, Mihalţ, iar la muzeul Astra sunt păstrate şi în prezent numeroase schiţe ale graficianului. Nici numele lui Corneliu Diaconovici nu stârneşte vreun ecou în mintea sibienilor, chiar dacă publicistul român a fost directorul al revistei „Transilvania” din Sibiu, revista oficială a asociaţiei Astra, şi i s-a încredinţat redactarea şi coordonarea „Enciclopediei Române”, prima enciclopedie românească, apărută în 3 volume şi publicată la Sibiu în 1898. Indiferenţa sau trecerea anilor ne face tot mai nesiguri de ceea ce ştim şi atunci continuăm să ne plimbăm, ignoranţi şi anonimi, pe străzi care poartă numele unor mari personalităţi sibiene.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).