Joi,
28.03.2024
Partial Noros
Acum
17°C

Judecatoarea Poiana despre referendumul blocat de prefect: "implicatii politice cat haul"

În primul termen de judecată a contestației formulată de prefectul județului împotriva hotărârii de a se organiza un referendum pe tema reorganizării administrative, judecătorul a indicat ingerințe ale politicului într-o chestiune, de altfel, juridico-administrativă. ”Are implicații politice cât hăul”, a răbufnit, la un moment dat, judecătoarea Elena Poiană.

Săptămâna trecută, la Tribunalul Sibiu a avut loc primul termen în dosarul constituit în urma acțiunii prefectului Horațiu Răcuciu împotriva hotărârii CJ Sibiu de a fi organizat un referendum la nivel județean. Dacă nu ar fi fost această contestație, referendumul programat pe 17 iulie ar fi trebuit să cuantifice părerea sibienilor referitoare la reorganizarea teritorial-administrativă propusă de actuala putere. ”Sunteţi de acord cu intenţia de modificare a limitelor teritoriale ale judeţului, prin desfiinţarea judeţului Sibiu?”, a fost întrebarea votată de consilierii județeni pentru a fi adresată celor aproximativ 375.000 de sibieni cu drept de vot. Variantele de răspuns ar fi ”Da” și ”Nu”.

19 octombrie, noul termen

Reprezentanții CJ Sibiu au depus întâmpinare la contestația formulată de prefect. Pentru studierea acesteia de către juriștii Instituției Prefectului, instanța a acordat termen 19 octombrie. Judecătoarea Elena Poiană a arătat, însă, că întregul proces pornește de la o situație în care influența politicului este evidentă. ”Să vă fie clar la toți... Știți că hotărârea CJ s-a adoptat la data de 24.06. Prefectul a formulat acțiunea la data de 24.06. S-a înregistrat la Tribunalul Sibiu la data de 24.06 și a fost repartizată aleatoriu în sistem informatizat la data de 24.06. Atâta am avut de spus... dacă așa ceva e posibil”, a spus judecătoarea.

Consiliera care reprezintă Instituția Prefectului a arătat că acțiunea de a ataca în contencios administrativ hotărârea Consiliului Județean Sibiu a fost pregătită înainte de ședința din 24 iunie. ”A fost posibil să fie înregistrată la 24.06 acțiunea întrucât Consiliul Județean a trimis toate materialele pe e-mail cu câteva zile înainte de ziua ședinței. În mod normal, se trimit aceste materiale înainte”, a explicat consiliera din cadrul Instituției Prefectului.

Bottesch: ”este vorba de principiu”

Președintele Consiliului Județean Bottesch susține că pentru instituția pe care o reprezintă, câștigarea acestui proces trebuie să demonstreze buna funcționare a democrației în România. ”Consider că este important să câștigăm acest proces, fiind o chestiune de principiu la mijloc: este vorba dacă poate o autoritate centrală să împiedice exercitarea unei hotărâri luată de o autoritate locală”, a declarat Bottesch. În cazul în care acțiunea prefectului va fi respinsă de instanță, iar decizia va rămâne definitivă, organizarea referendumului nu este un lucru ce trebuie neapărat să se și întâmple, consideră Bottesch. ”Cred că referendumul va mai trebui organizat doar dacă redevine de actualitate discuția referitoare la reorganizarea teritorial-administrativă a României, care să ducă la desființarea județului Sibiu”, a declarat președintele CJ Sibiu.

În țară: prefecții au fost învinși

Organizarea unor referendumuri prin care românii să fie chestionați pe tema desființării județelor a fost un proiect pe care USL și celelalte formațiuni de opoziție l-au propus și adoptat în mai multe consilii județene din țară. La fel ca la Sibiu, prefecții din acele județe au contestat în contencios administrativ aceste hotărâri. Până acum, doar instanța de la Vâlcea a dat câștig de cauză reprezentanților Guvernului în teritoriu. În rest, în județe precum Vrancea, Constanța, Botoșani, Dolj sau Olt, instanțele locale au respins ca neîntemeiate acțiunile promovate de prefecți.

Motivele prefectului Răcuciu

Într-un comunicat emis după depunerea în instanță a contestației, prefectul Horațiu Răcuciu invoca șase motive pentru care solicita anularea hotărârii CJ. Din cele șase motive, primele cinci invocă chestiuni de nelegalitate.

1. adoptarea HCJ 97/2001 a fost adoptată fără respectarea procedurii de elaborare a proiectelor de acte normative (Legea 52/2003, privind transparenţa decizională);

2. consilierii judeţeni nu s-au întrunit în mod legal în şedinţa extraordinară din 24 iunie (Legea 215/2001);

3. desfiinţarea unui judeţ este o problemă care se referă la organizarea administrativă a teritoriului şi nu la modificarea limitelor teritoriale ale judeţului (nu se aplică prevederile Legii 3/2000);

4. sunt încălcate prevederile Legii 273/2006, a finanţelor publice locale, conform cărora nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială; asemenea cheltuieli nu pot fi finanţate din fondul de rezervă bugetară, întrucât nu există o propunere a ordonatorului de credite (preşedintele CJ), în acest sens, fondul de rezervă putând fi utilizat doar pentru situaţii de urgenţă reglementate în mod expres de această lege;

5. autorităţile abilitate ale statului nu au promovat un proiect de act normativ privind reorganizarea administrativ-teritorială, care să prevadă desfiinţarea judeţului Sibiu;

6. Nu în ultimul rând, prefectul consideră că, în situaţia organizării referendumului, se cheltuiesc bani publici fără acoperire reală, potrivit necesităţilor actuale ale judeţului.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus