Reforma Romsilva, propusă de către Ministerul Mediului a fost actualizată joi, 14 august, iar sediul Direcției Silvice Transilvania Centru, din care face parte și Sibiul, a fost mutat din Brașov, în Târgu Mureș, conform documentului afișat pe site-ul Ministerului Mediului.
Reforma Romsilva, propusă de către Ministerul Mediului a fost actualizată joi, 14 august, iar sediul Direcției Silvice Transilvania Centru, din care face parte și Sibiul, a fost mutat din Brașov, în Târgu Mureș, conform documentului afișat pe site-ul Ministerului Mediului.
Direcția Silvică Sibiu ar urma să fie desființată, iar gestionarea pădurilor de aici ar urma să fie făcută de la Târgu Mureș, după ce în proiectul inițial, sediul central era fixat la Brașov.
Instituția Prefectului Sibiu a transmis ministerului solicitarea ca sediul „centralei„ să fie aici, nu la Mureș. Răspunsul a fost negativ: ”Centrul viitoarelor direcții silvice regionale va fi stabilit în județul care are cea mai mare suprafața de pădure administrată”, a transmis instituția.
Direcția Silvică Mureș a adus datele. Și a câștigat
Direcția Silvică Mureș a mers la dezbaterea publică înarmată cu date, astfel că a dovedit ministerului că are toate cifrele pentru ca sediul „centralei Romsilva” să fie aici, nu la Brașov.
„Direcția Silvică Mureș administrează o suprafață de fond forestier proprietate publică a statului de 100467 ha, ceea ce reprezintă aproape jumătate din suprafața totală administrată de cele 5 direcții actuale (43%).
De exemplu, Direcția Silvică Brașov gestionează doar 20.683 ha (8%). Aceeași tendință se menține și pentru fondul forestier proprietate privată, D.S. Mureș având cea mai mare suprafață administrată.
În ceea ce privește producția, respectiv volumul lucrărilor, D.S. Mureș are prevăzut conform amenajamentelor silvice un volum de extras anual de 415,5 mii mc, aproape egal cu volumul de extras anual prevăzut de amenajamentele silvice a direcțiilor Covasna, Harghita, Sibiu și Brașov la un loc, acesta fiind de 504,1 mii mc.
În anul 2024 (cel mai recent), Direcția Silvică Mureș a recoltat un volum de 365,2 mii mc, aproape egal (47%) cu volumul recoltat de către direcțiile silvice Covasna, Harghita, Sibiu și Brașov Ia un Ioc. De asemenea, în anul 2023, DS Mureș a recoltat un volum de 385,1 mii mc, confirmând continuitatea activității la un nivel ridicat și constant.
În ceea ce privește profitul, Direcția Silvică Mureș a înregistrat un profit brut în anul 2024 de 13.009 mii lei, aproape egal cu profitul realizat de direcțiile silvice Covasna, Harghita, Sibiu și Brașov Ia un Ioc.
De asemenea din analiza raportului anual privind activitatea Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva pentru anul 2022 (acesta fiind ultimul raport în care sunt prezentate rezultatele defalcate pe direcții silvice) unde poate fi comparată activitatea direcțiilor silvice, menționăm următoarele aspecte:
Direcția Silvică Mureș a înregistrat un profit brut în anul 2022 de 44.390 mii lei, aproape dublu față de profitul realizat de direcțiile silvice Covasna, Harghita, Sibiu și Brașov Ia un loc, care a fost de 25.085 mii Iei.
În anul 2022, Direcția Silvică Mureș a recoltat un volum de 405,6 mii mc, aproape egal cu volumul recoltat de către direcțiile silvice Covasna, Harghita, Sibiu și Brașov Ia un Ioc, respectiv 431,4 mii mc.
Direcția Silvică Mureș a executat lucrări de îngrijire a arboretelor tinere în anul 2022 (în fondul forestier proprietate publică a statului) pe o suprafață de 4165 ha, mult mai mare decât suprafața parcursă cu lucrări de îngrijire de direcțiile silvice Covasna, Harghita, Sibiu și Brașov Ia un loc. La fel și în cazul realizării lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere în cazul suprafețelor de fond forestier private.
Totodată, în cazul evaluării masei lemnoase Direcția Silvică Mureș a realizat lucrări de evaluarea masei lemnoase pentru un volum aproape egal (358,5 mii mc) cu volumul de masă lemnoasă evaluat de direcțiile silvice Covasna, Harghita, Sibiu și Brașov la un loc.
Analiza performanțelor Direcției Silvice Mureș relevă o constanță a rezultatelor pe parcursul ultimilor ani. Astfel și în anul 2023, Direcția Silvică Mureș a menținut un nivel ridicat al activității și performanței, similar cu cel înregistrat în 2024 și 2022. Aceste date susțin continuitatea eficienței managementului instituției și completează observațiile făcute pe baza raportului anual al Regiei Naționale a Pădurilor — Romsilva pentru anul 2022, ultimul an în care realizările au fost prezentate defalcate pe direcții silvice și care au fost utilizate ca referință pentru comparațiile între direcții.
Prin urmare, considerăm că, criteriile de performanță și administrare indică in mod clar Direcția Silvică Mureș ca sediu central în raport cu celelalte direcții incluse în viitoarea structură (Brașov, Covasna, Harghita, Sibiu):
Suprafață administrată: DS Mureș gestionează 43% din fondul forestier de stat aferent celor cinci direcții, față de doar 8% administrat de DS Brașov.
Volumul de masă lemnoasă: atât volumul posibil de recoltat conform amenajamentelor silvice cât și cel efectiv recoltat de DS Mureș este comparabil cu totalul celorlalte patru direcții la un loc. Profitabilitate: DS Mureș a obținut în 2024 un profit brut aproape egal cu suma profiturilor celorlalte patru direcții, iar în 2022 (când au existat date pentru a putea compara aceste criterii), profitul său a fost dublu față de totalul acestora.De altfel, Direcția Silvică Mureș ar fi putut înregistra un profit mult mai mare în ultimii ani dacă Consiliul Științific al Parcului Național Călimani ar fi avizat favorabil extragerea doborâturilor de vânt apărute în anul 2020, care la acel moment reprezentau aproximativ 40.000 mc, iar în prezent s-au extins la circa 100.000 mc ca urmare a atacului de ipidae în zona de protecție integrală a Parcului Național Călimani. Menționăm că Direcția Silvică Mureș a formulat în mai multe rânduri solicitări privind extragerea masei lemnoase afectate și a primit de două ori aviz negativ pentru evacuarea lemnului afectat de calamități, deși Consiliul Științific dispunea de pârghii legale, conform prevederilor OUG nr. 57/2007, art. 22 alin. 6, pentru a elibera aviz favorabil în vederea extragerii masei lemnoase afectate , pierzându-se astfel o resursă estimată Ia aprox.50 mil.lei conform prețurilor de piață Ia perioada respectivă. Această atitudine a limitat capacitatea DS Mureș de a valorifica în mod eficient resursele forestiere și, implicit, de a maximiza performanța economică a direcției silvice.
Lucrări silvice: DS Mureș a efectuat atât lucrări de îngrijire, de regenerare, dar și evaluarea masei lemnoase și altele, depășind semnificativ direcțiile silvice Covasna, Harghita, Sibiu și Brașov la un loc.
Performanțele înregistrate în ultimii ani confirmă stabilitatea economică și eficiența operațională a Direcției Silvice Mureș ceea ce face să fie al 4-1ea contributor la bugetul RNP!
Capacitate administrativă — DS Mureș administrează 85% din suprafața fondului forestier al județului Mureș, respectiv a 75% din suprafața fondului forestier privat retrocedat foștilor proprietari, ceea ce dovedește încrederea proprietarilor privați în capacitatea DS Mureș de a le administra proprietățile.
În concluzie, argumentele pentru care Târgu Mureșul trebuie să fie opțiunea principală ca sediu central al unei viitoare Direcții Silvice Regionale , raportat la capabilitățile actualei Direcții Silvice Mureș, sunt :
Capacitatea administrativă demonstrată;
Resursa umană cu care s-a făcut față tuturor provocărilor din ultimii ani;
Eficiență în gestionarea fondului forestier;
Performanță economică demonstrată prin rezultatele superioare obținute chiar și față de Direcțiile Silvice mai mari;
Amplasarea mai avantajoasă din punct de vedere geografic în zona aproximativ centrală față de suprafețele ce urmează a fi administrate de către noua structură ceea ce implică o mai bună eficiență administrativă și o mai bună gestionare a resurselor.
Având în vedere datele prezentate, decizia de a stabili sediul central la Brașov nu este susținută de criterii economice, de volum de activitate sau de capacitate administrativă. Această alegere pare arbitrară și nu răspunde nevoii de eficiență instituțională în contextul reorganizării Romsilva.
Stabilirea sediului central la Tg.Mureș asigură o mai bună aliniere între volumul de activitate, capacitatea administrativă și resursele gestionate, ceea ce conduce la o eficiență sporită în gestionarea fondului forestier și la optimizarea costurilor instituționale”, a precizat Direcția Silvică Mure.
Instituția a propus, de asemenea, crearea a 17 direcții regionale, în locul celor 12 propuse de minister, ca fiind mult mai realistă , întrucât această structură permite o gestionare mai eficientă a suprafețelor forestiere prin delimitarea unor teritorii mai compacte, favorizând astfel coordonarea operațională, sustenabilitatea economică și intervenția rapidă în teren. ”Diminuarea dimensiunii teritoriale a fiecărei direcții reduce dificultățile generate de distanțele mari între sediu și subunitățile teritoriale, scade costurile logistice și administrative, și asigură un control mai apropiat, adaptat particularităților locale ale fondului forestier. În plus, o rețea cu 17 direcții regionale permite menținerea unei structuri de conducere mai echilibrate și mai bine ancorate în realitățile specifice fiecărei zone”, precizează DS Mureș.
Ce a propus Direcția Silvică Sibiu: ”Structura nou creată trebuie să asigure realizarea tuturor funcțiilor ecologice ale pădurii”
Direcția Silvică Sibiu a cerut până la acest moment ca ”structura nou creată trebuie să asigure realizarea tuturor funcțiilor ecologice ale pădurii”, printr-o serie de cerință care vizează principii, nu idei concrete, conform documentului postat pe site-ul Ministerului Mediului.
”În baza Legii nr. 52/2003 privłnd transparența decizională în administrația publică, referitor la proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Regiei Naționale a Pădurilor -Romsilva, dorim să vă aducem la cunoștință următoarele:
- In ceea ce privește necesitatea și oportunitatea realizării unei restructurări a administrării pădurilor din România, o considerăm o problemă de actualitate, chiar subordonată unei necesități generale de restructurare a României, având ca obiectiv obținerea unei structuri funcționale, care să asigure optimul în realizarea funcțiilor economice, sociale și ecologice ale pădurii.
- Principii care stau la baza elaborării unei reglementări privind realizarea structurii optime descrise la punctul I :
2.1. Realizarea funcțiilor economice ale pădurii se obține prin structuri care au următoarele criterii economice de funcționare: fond de salarii de maxim 50% din cifra de afaceri profit de minim 5% din cifra de afaceri Aceste cifre se mai pot discuta.
2.2. Structură care să asigure realizarea funcțiilor sociale ale pădurii. Aici este vorba de o structură dimensionată optim ca suprafața și poziționată ca sediu astfel încât să existe posibilitatea practică de a se obține informații în timp real de la populația din zonă și, de asemenea, capabilă să ia decizii care să elimine și să prevină cât mai multe frustrări ale populației.
2.3. Structura nou creată trebuie să asigure realizarea tuturor funcțiilor ecologice ale pădurii”, a transmis Direcția Silvică Sibiu.
”Vă mulțumim pentru punctul de vedere transmis. Acesta nu face obiectul actului normativ supus procesului de transparență decizională, dar va fi luat în considerare la elaborarea altor acte normative în măsura în care este posibil”, a transmis politicos Ministerul Mediului.
Conducerea Direcției SIlvice Sibiu susține însă că cererile făcute ministerului, în cazul acestei dezbateri, au fost mult mai largi, aducându-se inclusiv motive ce se bazează pe date exacte, în privința necesității ca ”centrala” să fie la Sibiu.
”Considerăm că suprafețele direcțiilor din proiect sunt extraordinar de mari și distribuția lor pe mai multe județe împiedică buna funcționare și între instituțiile existente și structura nou creată și, cu atât mai mult, a relațiilor cu populația din zonă, afectând integral realizarea funcțiilor sociale descrise la punctul 2.2.
În ceea ce privește stabilirea sediului Direcției Silvice Transilvania-Centru la Brașov, considerăm că acest lucru încalcă toate principiile enumerate la punctul 2, la care adăugăm principiul aproprierii de pădure a decidenților (Brașovul fiind situat excentric în noua structură propusă), fapt pentru care considerăm Sibiul a fi destinația optimă a sediului Direcției Silvice Transilvania-Centru având următoarele avantaje:
- Cel mai aproape de centrul de greutate a suprafeței de administrat
- Mai aproape de populația rurală dependentă de produsele pădurii
- Sediul existent oferă condiții optime de desfășurare a activităților necesare
- Suprafețele de pădure administrate sunt mult mai mari
- Cifra de afaceri și profitul Direcției Silvice Sibiu sunt net superioare celor ale Direcției Silvice Brașov
- Aprecierea comunelor și comunităților de pe raza comunelor Cincu, Hârseni, Ucea de Jos și Viștea din județul Brașov, a căror păduri le administrăm (8984 ha), în detrimentul Direcției Silvice Brașov.
În general considerăm suprafețele direcțiilor silvice propuse prin proiect mult prea mari și că obiectivul esențial al proiectului trebuie descris de cuvântul FUNCȚIONALITATE”, arată Direcția SIlvică Sibiu.
”Nu sunt important eu, e importantă Direcția Silvică Sibiu”
Ilie Troancă, actualul director al Direcției Silvice Sibiu, spunea atunci că va încerca să facă lobby pentru ca sediul central al companiei, pe aceste județe, să fie la Sibiu.
”Nu sunt important eu, e importantă instituția. În dezbatere publică vom aduce argumente pro Direcția Silvică Sibiu. Nu sunt important eu, e importantă Direcția Silvică Sibiu. Eu am mai fost director, chiar nu aste e important, vă rog să mă credeți”, spune directorul.
Alte măsuri luate în considerare sunt monitorizarea video a cel puțin 30% din păduri și introducerea contractelor de mandat pentru directori, care vor fi evaluați pe bază de performanță.
Proiectul vine în aplicarea noului Cod Silvic și vizează eficientizarea activității regiei, atât din punct de vedere administrativ, cât și financiar, potrivit unei informări transmise joi de Ministerul Mediului.
Numărul directorilor va scădea cu aproape 90%
În prezent, Romsilva are câte o direcție silvică în fiecare județ. Potrivit proiectului, acestea vor fi comasate în 12 direcții regionale, cu acoperire interjudețeană, ceea ce înseamnă o reducere cu aproape 70% a numărului total de structuri.
Fiecare direcție regională va avea un singur director, numit prin concurs.
În total, numărul directorilor va scădea cu aproape 90%, ceea ce va duce, conform estimărilor ministerului, la o economie anuală de aproximativ 19 milioane de lei, bani care vor fi redirecționați spre activitatea de bază – administrarea pădurilor.
Proiectul introduce, pentru prima dată, contracte de mandat pentru directorii din structura centrală, directorii direcțiilor regionale și șefii de ocoale silvice. Aceștia vor fi evaluați anual, pe baza unor indicatori de performanță. În cazul în care nu își ating obiectivele, contractele pot fi reziliate.
Printre criteriile de evaluare se numără: productivitatea muncii, marja de profit, numărul de ore de formare profesională, suprafața de pădure regenerată, gradul de digitalizare a activității și numărul de controale efectuate în parchetele de exploatare. Va fi analizată inclusiv implicarea în relația cu comunitățile locale.
Reforma prevede și separarea clară între activitățile de administrare a fondului forestier și cele comerciale, precum exploatarea lemnului, pescuitul, vânătoarea, turismul sau valorificarea produselor nelemnoase. Aceste activități vor trebui să funcționeze exclusiv în condiții de eficiență economică, fără subvenții mascate din bugetul silvic.
Totodată, minimum 30% din pădurile administrate de Romsilva vor fi monitorizate video, ca măsură de combatere a tăierilor ilegale și pentru eficientizarea pazei. Supravegherea video este prevăzută expres în proiect, care menționează și obligația ca aceste sisteme să fie integrate eficient și justificat din punct de vedere al costurilor.
Proiectul de hotărâre se află în consultare publică, iar după aprobare, reorganizarea va fi pusă în aplicare etapizat, în termen de 60 până la 120 de zile, în funcție de componenta afectată.
Sursa foto: Arhivă Turnul Sfatului
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: organizarea romsilva , directia silvica mures , centrul directiei silvice , Sibiu , romsilva , Direcția Silvică Sibiu
Vizualizari: 20725
Ultimele comentarii
Acum 4 ore
Valentino Versace
Acum 5 ore
Cartea ne face bine..
Acum 5 ore
Emil
Acum 5 ore
Adrian
Acum 6 ore
Newman