Vineri noapte, la aproape o oră trecut de miezul nopţii, sute de sibieni stăteau la coadă în faţa Mitropoliei Ardealului pentru a ajunge să se roage la Moaştele Sf. Apostol Andrei. Afară erau doar două grade Celsius şi autocarele continuau să vină din numeroase judeţe ale ţării. În ziua aceea un sibian avea să devină sfânt şi să înfăptuiască o nouă minune.
“Am încercat să ne rugăm la Moştele Sfântului Apostol Andrei şi mai devreme, când au sosit, a fost foarte frumos dar era prea multă lume şi nu ne-am putut apropia. Bănuiam că acum va fi mai liber şi ne-am dus acasă, am dormit câteva ore şi ne-am întors acum. Cu siguranţă merită efortul. O facem şi pentru fata noastră, care suferă de o boală grea şi am ţinut nepărat să ducem un obiect de-al ei în apropierea moaştelor. Suntem siguri că Sf. Andrei o va ajuta”, a spus cu ochii în lacrimi Ionel Bratu, unul dintre miile de sibieni care au ajuns să se roage la Catedrala Mitropolitană pe parcursul nopţii. Printre credincioşii aprope fanatici, rugăciunile la moaşte în miez de noapte reprezintă aprope un secret ce se dobândeşte în timp, ca experienţa. Dacă vii ziua, în amiaza mare, stai ore în şir la coadă, în vreme ce puţini sunt cei care noaptea renunţă la somn pentru rugăciune. Iar România este plină de astfel de credincioşi, numai între ora 1 şi 2 noaptea sosind câteva autocare venite din afara judeţului Sibiu, special pentru moaştele Sf. Andrei. Mai mult decât atât, cei care petrecuseră câteva ore alături în autocar, la sosirea în curtea Catedralei aprope o rupeau la fugă pentru a se pune la coadă cât mai în faţă. Între timp, unul din preoţii parohi ai catedralei ceda fizic şi pleca acasă. “Nu mai pot, mă duc acasă să dorm puţin că aşa nu mai plec până mâine de aici”, spunea părintele Pavel Aurel, căscând uşor şi urnindu-se alene spre casă. În spatele lui Catedrala era pregătită pentru ceremonialul de a doua zi în cele mai mici detalii. În faţă erau aranjate frumos scaunele pe care aveau să stea câţiva dintre cei mai importanţi oameni din stat, iar afară era montat un ecran uriaş pentru mulţimea de enoriaşi care nu încăpea în biserică.
Procesiune impozantă
Marele eveniment a început vineri după-amiază, când o parte din moaştele Mitropolitului Andrei Şaguna au pornit în procesiune de la Răşinari către Catedrală. Peste 2.000 de credincioşi şi aproximativ 300 de preoţi au participat la procesiune, totul culminând cu cei aproape 5.000 de credincioşi care l-au întâmpinat, pe strada Mitropoliei, pe Preafericitul Părinte Daniel care a adus Capul Sfântului Apostol Andrei. “Astăzi se întoarce acasă marele mitropolit Andrei Şaguna, în catedrala pe care a visat-o dar n-a avut-o. De mâine, vom avea încă un rugător în cer”, a spus ÎPS Laurenţiu Streza
Nu Biserica face sfinţi
La sfârşitul slujbei de canonozare de sâmbătă dimineaţă, Preafericitul Părinte Daniel a luat cuvântul pentru a explica celor prezenţi ritualul de canonizare. “A voit bunul Dumnezeu ca să recunoaştem sfinţenia lui. Biserica nu îi face pe oameni sfinţi, Dumnezeu îi face sfinţi. Biserica doar recunoaşte sfinţenia lor, aşa cum se spune şi în greacă unde canonizarea înseamnă recunoaşterea sinţeniei unui om. Prin aceasta deci, noi recunoaştem lucrarea lui Dumnezeu în toţi cei care l-au iubit. Indiferent în ce timp au trăit, ce rang au avut în societatea sau în Biserică, sfinţii sunt egali între ei şi uniţi prin acelaşi har”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Acesta a explicat pe larg cu poate un om să devină sfânt şi cum Dumnezeu l-a făcut pe Andrei Şaguna sfânt. “Când noi cinstim un sfânt, nu cinstim în el natura umană, autonomă şi autosuficientă, ci lucrarea lui Dumnezeu în oameni. În sfinţi noi nu cinstim orgoliul omenesc şi greşelile oamenilor, noi în sfinţi cinstim lucrarea Duhului Sfânt, care iartă păcatele şi care dăruieşte oamenilor harul Sfintei Treimi. Cinstirea sfinţilor nu este în concurenţă cu cinstirea lui Dumnezeu, ci dimpotrivă, Dumnezeu se bucură că îi cinstim pe prietenii lui, care sunt sfinţii. În Maria Egipteanca noi nu cinstim pe femeia păcătoasă ci pe femeia pocăită şi iertată prin pocăinţă şi prin harul lui Dumnezeu. Biserica Ortodoxă când îşi cinsteşte sfinţii se uită mai întâi la lucrarea lui Dumnezeu în ei, de ceea noi, Biserica, îi recunoaştem ca sfinţi pe oamenii care l-au slujit pe Dumnezeu şi au făcut prin viaţa lor voia lui. De fapt, Îl cinstim pe Dumnezeu care a lucrat prin ei. Niciun om nu este fără de păcat, dar noi vedem mai întâi lumina din oameni şi păcatele pe urmă. Înainte de a fi trecut în rândul sfinţilor se săvârşeşte ultimul parastas pentru iertarea păcatelor lui, cele de voie şi celor fără de voie, celor cu cuvântul, cu gândul, celor prin ştiinţă şi prin neştiinţă” a mai spus PF Daniel.
Preşedintele ţării s-a rugat la Andrei Şaguna
Printre primii care au sărutat icoana sfântului Andrei Şaguna s-a numărat chiar preşedintele Traian Băsescu. “Ca orice patriot, a înţeles că, dincolo de bătălia de zi cu zi pentru românii şi pentru Transilvania lui, şcoala, educaţia, cultura, sunt elementele de perenitate ale unui popor. Iar de la Şaguna ne-au rămas şcoli, răspândite în toată Transilvania. De la Andrei Şaguna ne-a rămas societatea Astra, al cărui preşedinte a fost încă de la începuturi, de la Andrei Şaguna ne-a rămas gândirea că unirea poporului român se face prin cultură şi prin educaţie. Un astfel de înaintaş al nostru devine astăzi Sfânt, iar eu nu voi pierde prilejul de a mă închina în faţa sfintelor feţe bisericeşti prezente aici şi în faţa Sfântului Andrei Şaguna”, a spus preşedintele României, Traian Băsescu.
Prima minune
Pe durata ceremoniei de sâmbătă dimineaţă au stat, unul lângă altul, oameni care în mod normal nu s-ar suporta alături nici obligaţi: preşedintele Traian Băsescu, Victor Ponta, Cornel Ştirbeţ, Klaus Johannis, Raluca Turcan, Corneliu Vadim Tudor, Constantin Trihenea, Corneliu Bucur, Ion Ariton, Teodor Baconschi, Emil Hurezeanu, Martin Bottesch, precum şi numeroşi oameni de afaceri locali. Chiar dacă slujba a duarat câteva ore bune, cu toţii s-au comportat cât se poate de civilizat şi normal. Sfântul Andrei Şaguna le-a fost alături.
Andrei Şaguna nu este primul sibian devenit sfânt
Judeţul Sibiu a mai oferit Bisericii Ortodoxe Române şi în trecut modele de oameni drepţi şi curaţi, ce ulterior au fost canonizaţi. Doi dintre cei mai cunoscuţi sfinţi sibieni sunt Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel. Aceştia sunt prăznuiţi în calendarul ortodox la data de 21 octombrie.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Duhului Sfânt , Laurențiu Streza , Victor Ponta , Cornel Știrbeț , Traian Basescu , Ion Ariton , Raluca Turcan , Catedrala Mitropolitană , Emil Hurezeanu , Biserica Ortodoxă , Andrei Șaguna , Klaus Johannis , Teodor Baconschi , Mitropoliei Ardealului , Corneliu Vadim Tudor , Iar România , Acatistul Sfintei Treimi , Bisericii Ortodoxe Române , Constantin Trihenea , Nu Biserica , Sfântul Apostol Andrei , Martin Bottesch , Judeţul Sibiul , Corneliu Bucur , Preafericitul Părinte Daniel , Moaştele Sfântului Andrei , Mitropolitului Andrei Șaguna , Sfântul Andrei Șaguna , Sfântului Andrei Șaguna , Capul Sfântului Apostol Andrei , Ionel Bratu , Moise Măcinic , Moştele Sfântului Apostol Andr , Pavel Aurel , Sfinţii Preoţi Mărturisitori I , În Maria Egipteanca
Vizualizari: 430
Ultimele comentarii
Acum 43 minute
Toma Romulus
Acum 43 minute
Lucian
Acum 52 minute
Statul esuat
Acum 1 oră
Horia Hotaran
Acum 1 oră
Irimescu Elena Alina