Lupta (politica) pentru putere umileste Romania

 

Tot ce se petrece sub ochii noştri este o luptă sălbatică pentru deţinerea frâielor puterii, esenţial, prin implicare, pentru controlul asupra justiţiei. Am ajuns într-un stadiu de desfăşurare a acesteia în care nimic altceva nu mai contează, în care România ca ţară şi noi românii ca popor, suntem acoperiţi de toată ruşinea, de tot dispreţul lumii civilizate ; de totalul dispreţ al bunului simţ. În loc să creştem, să ne afirmăm după 23 de ani de zbucium şi speranţe, ne adâncim, zi de zi, oră de oră în băltirea pestilenţială a minciunii, a urii, a dezmăţului a/şi/i/moral, a luptei fratricide până la anihilare. Generaţia tânără a vieţii politice în care s-au investit atâtea speranţe se dovedeşte a fi un fiasco, un adevărat pericol pentru soarta democraţiei ca şi pentru statutul nostru în relaţia cu partenerii europeni sau internaţionali. Ultimele desfăşurări pe teatrul de război sunt absolut edificatoare în sensul celor de mai sus.

Curtea Constituţională era ultima redută socotită-şi sperată- inexpugnabilă în faţa năvălirilor barbare. Iat-o acum, în pericol de decimare din partea propriilor săi membri. Presiunile de tipul Iliescu asupra ei, bine meşteşugite de-alungul timpului, dau roade . Nu-i de mirare. Alcătuită pe criterii politice, era un adevărat miracol să se refugieze în zona imparţialităţii. Nişte judecători de tipul Predescu, Gaşpar, hârşiţi în viaţa politică, sunt pe cale s-o compromită iremediabil. Deja se zbate în chingile unor contradicţii afişate la rampă publică, la limita încălcării legii penale. Ceva absolut greu de imaginat.

La rândul său guvernul şi subdiviziunile sale teritoriale muncesc cu râvnă pentru brutala încălcare în continuare a legii. Avem rezultatul definitiv şi validat al alegerilor locale din 10 iunie care s-au bazat pe corpul electoral şi listele electorale verificate la zi, necontestate. Avem afirmaţia ritoasă a Ministerului de Interne în sensul că listele electorale au fost verificate potrivit legii în vederea referendumului. Biroul Electoral Central a comunicat Curţii Constituţionale rezultatul referendumului: 18.292.464 alegăroti cu drept de vot înscrişi în listele elecorale dintre care au votat 8.459.053 – 46,24%. Nici Ministerul de Interne nici Biroul Electoral Central nu aparţin opoziţiei politice spre a fi suspectaţi de părtinire. Dacă rezultatul le era favorabil totul era OK. Iată-i acum puşi pe mare treabă pentru a răsturna datele problemei furnizate sub răspundere de propriile organe în subordine.

Cred că este de datoria fiecărui român, a fiecărui cetăţean cu drept de vot să urmărească şi să judece ce se petrece. Dacă sunt bănuieli de modificare ale structurii electoratului în intervalul 10 iunie-29 iulie, verificarea corectitudinii întocmirii listelor se poate face foarte simplu: câţi au împlinit vârsta de 18 ani, câţi au decedat, câtor li s-a retras sau au redobândit dreptul de vot, câţi au renunţat la cetăţenie sau au redobândit cetăţenia. Organele abilitate ale statului au obligaţia strict legală să ţină la zi registrele de evidenţă ale acestor date privind evidenţa populaţiei nu neaparat pentru alegeri ci pentru că ele antrenează cu sine naşterea sau dimpotrivă dispariţia unor drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor în raport cu statul şi invers, drepturi sau obligaţii ce se nasc sau dispar instantaneu, prin împlinirea evenimentului respectiv. Restul datelor cerute de Guvern prin memorandumul trimis prefecţilor şi primarilor şi anume expirarea sau nu a actului de identitate, schimbarea domiciliului, suprafaţa locativă pe care o ocupă, schimbarea numelui, n-au nimic comun cu dreptul de vot. Domiciliul în străinătate a unui cetăţean român nu-i răpeşte acestuia drepturile şi obligaţiile pe care le are faţă de stat. Elementul fundamental de legătură între cei doi factori este calitatea de cetăţean. 

La rândul său, indicaţiile date de BEC la 28 iulie 2012 serviciilor în subordine privitoare la completarea procedurilor referendumului cu dispoziţii din legile privind alegerea Parlamentului, alegerea organelor publice locale, a legii administraţiei sau statutul aleşilor locali sunt nelegale şi neavenite. Alegerile parlamentare organizate pe circumscripţii colegiale precum şi alegerile locale se raportează la alegătorii făcând parte din circumscripţiile respective pe când alegerea preşedintelui ca şi referendumul privind demiterea sa au o singură circumscripţie : România, cuprinzând totalitatea cetăţenilor ei cu drept de vot. O spune art.81 alin.2 din Constituţie : „ Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, MAJORITATEA DE VOTURI ALE ALEGĂTORILOR ÎNSCRIŞI ÎN LISTELE ELECTORALE”. „ Suveranitatea naţională- spune art.2 din aceeaşi constituţie- aparţine poporului român. . .” Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate nu mai sunt români?

Cum se poate vedea, problemele sunt simple dar în apriga bătălie pentru putere, nemulţumiţii trebuie să le complice, să le deturneze pentru a le încălca cu un tupeu fără margini. La rândul său, ironiile şi perpetua luare peste picior a adversarilor de către Băsescu nu-şi au locul într-o dezbatere care prin gravitatea ei trebuie să fie austeră, sobră, profundă. Toţi actorii cumplitului război dezlănţuit ar trebui să ţină seamă că în joc este onoarea României şi a poporului român.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi