Interviu Kelemen Hunor: Aici traim, aici vrem sa construim viitorul, aici platim taxele, si aici ne bucuram sau nu de viata

 

Reporter: Ce modificări ați vrea să faceți la Constituție? Ați vorbit despre iminența modificării Constituției.

 

Kelemen Hunor: Din punctul meu de vedere ar fi nevoie de o nouă constituție de la cap la coadă, nu doar amendarea constituției. Sigur, e o chestiune politică, dar eu cred că e mult mai bine să faci o nouă constituție. După aceea, sunt probleme indiferent dacă faci o nouă constituție sau dacă faci o amendare, tot trebuie rezolvate mai multe chestiuni și vă dau câteva exemple. Dacă dorim un sistem prezidențial, semi-prezidențial sau parlamentar. E o chestiune care trebuie prevăzută. Opțiunea mea este pentru o republică parlamentară, ceea ce nu înseamnă că președintele nu poate fi ales prin vot direct, pentru că românilor le place să aleagă președintele, dar când vorbim de atribuțiile președintelui trebuie să vorbim de o republică parlamentară. Se poate lua și o altă decizie, dar trebuie o decizie cap-coadă. Ori așa, ori așa! Acesta este unul din aspectele importante. Apoi raportul dintre parlament și guvern. Parlamentul, din varii motive, și din cauza parlamentului, dar și din alte cauze, a devenit de foarte multe ori o anexă a guvernului. Trebuie să redai parlamentului acel statut important, așa cum există peste tot în lume, în democrațiile cu tradiție. Ordonanțele de urgență trebuie eliminate sau reduse foarte mult și doar pentru câteva domenii și doar pentru cauze excepționale. Și angajarea răspunderiii guvernamentale, iarăși trebuie redusă pentru o singură dată pe an, maxim de două ori, pe sesiune, nu la fiecare săptămână, așa cum am făcut și noi. Și din acest punct de vedere, parlamentul nu este nimic altceva decât o anexă a guvernului. Raportul dintre președinție și parlament, între guvern și președinție trebuie stabilit foarte clar, să se știe unde se opresc atribuțiile guvernului și de unde pornesc atribuțiile președintelui, indiferent de persoana președintelui, indiferent de persoana primului ministru. De aceea, eu cred că dacă aceste lucruri nu vor fi clarificate, atunci va exista un conflict inter-instituțional și în continuare. După aceea, trebuie să stabilim dacă vrem unicameralism sau bicameralism. Eu cred că pentru România pentru acest moment, dar și pentru viitor, sitemul bicameral trebuie să rămână, dar trebuie separate atribuțiile celor două camere în totalitate. Și modul de alegere al celor două camere trebuie să se schimbe.

 

Rep.: Vă gândiți la un senat al regiunilor?

 

K.H.: Da, Senatul ar trebui să rămână camera regiunilor și ar trebui să aibă în atribuții dezvoltarea regională, securitatea națională, ordinea publică. Și restul, tot ce înseamnă legiferare trebuie să rămână la Camera Deputaților. E bine să tragem o linie, pentru că noi pierdem enorm de mult timp, pentru că același proiect trece prin cele două camere, ordinea diferă doar, dar în rest nimic. V-am dat doar câteva aspecte care pentru modernizarea României chiar este mare nevoie.

 

Rep.: Credeți că vă va costa electoral decizia de la referendumul privind suspendarea președintelui? Sfatul dat etnicilor maghiari să nu se prezinte la vot.

 

K.H.: Nu. Nu. Noi am spus oficial să meargă la vot. Au fost unii colegi care au spus ”mai bine stați acasă”, dar poziția noastră oficială asta a fost. Nu cred că ne va costa la alegerile din decembrie. Eu am constatat că circul din vara aceasta nu a avut o influenață asupra relațiilor noastre cu electoratul nostru. 

 

Rep.: E prima dată când vorbim de o ofensivă a UDMR. E pentru prima dată când UDMR are candidați în toate colegiile din țară. Credeți că va fi o schimbare profundă și a ideologiei de partid? Adică, nu va fi UDMR privită nu ca un partid etnic, ci ca un partid care se adresează tuturor românilor?

 

K.H.: În 2008, aproape că am reușit să punem candidați peste tot, dar nu am reușit în totalitate. În acest an am reușit. Sigur, noi prin acțiunile noastre, eu cred că am demonstrat când eram la guvernare, când eram în opoziție, în anii 90, perioada aceea confuză, că pe lângă aspectele care ne interesează ca și etnie, am demonstrat că noi putem lua decizii în problemele care privesc toți românii. 

Dacă ne gândim la reforma din sănătate, bună sau rea, putem discuta, dar nu era pentru maghiarii din România. Noi am oprit tăierea pensiilor și nu am făcut-o doar pentru pesnionarii maghiari. Eu cred că și până acum am avut o abordare mai nuanțată, dar dorința noastră este să dăm săpunsuri politice la toate problemele societății și să avem responsabilități în toate problemele, pentru că suntem oameni, la fel ca toți oamenii din această țară. Aici trăim, aici vrem să construim viitorul, aici plătim taxele, și aici ne bucurăm sau nu de viață.

 

Rep.: Credeți că veți recupera de la electoratul românesc ce veți pierde din electoratul maghiar?

 

K.H.: Nu știu în acest moment. Există încă o barieră etnică în mintea oamenilor și doar mental există această barieră și cred că schimbarea mentalității are nevoie de un timp mai îndelungat. Dar în același timp, eu cred că vedem deja semnale că aproape peste tot în țară unde mă duc și unde și românii spun că sunteți un partid serios, credibil și de foarte multe ori noi am primit aprecieri bune, pozitive. Dar nu cred că mentalitatea se schimbă într-un singur an, e de muncit.

 

Rep.: Ce așteptări aveți de la UDMR Sibiu?

 

K.H.: Să aducă mai multe voturi decât la alegerile locale, adică peste 3.000 de voturi la nivel județean. Este o comunitate mică, dar puternică, și cred că mai are rezerve, mai are potențial și trebuie să înțeleagă fiecare om că niciun vot nu se pierde și orice vot dat pentru UDMR se transformă într-un mandat în Sibiu, în Alba, în Bistrița, în Maramureș. E o chestiune pe care nu o putem decide noi, sistemul electoraul și hazardul din sisitemul electoral e plin de surprize, dar și acest lucru se va schimba până în 2016. Dar cu siguranță, fiecare vot dat pe lista noastră se transformă în mandat. Și nu se știe niciodată, așa cum a avut Hunedoara deputat, cum am avut în Călărași, în Giurgiu, în București, de ce nu am avea și în Sibiu?

 

Rep.: Ce sfaturi le-ați da colegilor din FDGR...

 

K.H.: Nu-mi permit eu să dau sfaturi. 

 

Rep.: Mă refer la faptul că este tot o formațiune etnică ce ar putea crește ca un partid normal. 

 

K.H.: Noi am avut și am avut o relație corectă atât în Parlament, cât și în alte zone.  Relațiile noastre sunt corecte, dar sfaturi nu-mi permit să dau, mai ales prin presă. 

 

Rep.: Puteți face o comparație între ce se întâmplă în Ungaria și ce se întâmplă în România din punct de vedere economic? Calea pe care a ales-o fiecare țară de a trece prin criză. Unde ați prefera să fiți?

 

K.H.: Da, sunt abordări diferite. Eu cred că în 2011-2012, noi am luat decizii foarte dure, care nu erau foarte populare, dar nu am făcut-o cu drag, nu am făcut-o ca să-i chinuim pe cetățenii noștri. Știam că dacă nu vom face aceste reforme, nu facem acești pași, vom ajunge în incapacitate de plată. Nu am mai fi putut plăti nici pensiile, nici salariile, nici sistemul public. Un om poltiic responsabil trebuie să aibă puterea să ia decizii nepopulare în momete grele. 

 

Rep.: Pe de altă parte, în Ungaria nu s-au luat aceste decizii și încă funcționează, n-a intrat în incapacitate de plată. 

 

K.H.: Încă funcționează, dar vedeți o diferență uriașă și sunt în continuare șanse diferite. Eu cred că acele decizii pe care noi le-am luat au fost în interesul României. Dacă ar trebui să dau un răspuns la întrebarea dacă am mai lua aceste decizi, atunci cu două excepții eu aș spune c da.

 

Rep.: Care sunt?

 

K.H.: Creșterea TVA și micșorarea pensiilor. Dar trebuia să găsim alte soluții, alte venituri. Eu cred că în Ungaria lucrurile au fost diferite. Cu două treimi poți să faci într-o țară aproape orice îți dorești, dar nu cred că exemplul lor trebuie rumat. Ca să fiu bine înțeles, nu critic pe nimeni din Ungaria, dar eu nu cred că noi ar trebui să alegem drumul Ungariei în această perioadă, adică abordările fiscale. În această zonă a Europei, eu sunt de părere că nu e bine să aibă cineva o majoritate absolută. România  a avut o experiență similară la începtuul anilor 90 și nu țineau cont de nimeni și a fost cea mai cumplită perioadă din istoria post-decembristă. 

 

Rep.: Se va întâmpla din nou la anul?

 

K.H.: Nu, nu văd acest pericol, oamenii s-au schimbat, mentalitățile s-au schimbat, două treimi nu cred că va avea cineva în Parlament. Eu nu cred că se poate ajunge la repetarea situațiilor din 90, nu ar fi bine pentru România. 

 

Rep.: Nu e ciudat ca proiectul arheologic de la Sarmisegetusa să fie pornit de un minisitru de etnie maghairă?

 

K.H.: Mă rog, se poate pune această întrebare, dar e o abordare iarăși dintr-o reminiscență. Nu cred că e o abordare corectă, omul are o dezvoltare lingvistică, etnică, religioasă și are alte multe identități. Când ajungi într-un cabinet de ministru, atunci trebuie să ții cont de toate valorile, de toate aspectele care țin de domeniul tău. A fost o plăcere pentru mine să merg de două, trei ori în Sarmisegetusa, să pornesc acest proiect și cred că în multe decenii, multe lucruri au fost făcute prost acolo.