Secretarul de stat Bogdan Aurescu a fost la Sibiu pentru a vorbi studenților Facultății de Drept din cadrul ULBS despre procesul de la Haga care a adus României Insula Șerpilor. Ocazie cu care l-am întrebat și noi despre bogățiile uriașe descoperite recent în subsolul Mării Negre.
Reporter: Anul acesta mai mulți reprezentanți ai OMV și Exxon au anunțat bogății uriașe sub Marea Neagră. La momentul procesului de la Haga dumneavoastră știați de ele?
Bogdan Aurescu: În echipa pe care am condus-o la procesul de la Haga au existat nu numai juriști și experți în drept internațional, cartografi și topografi foarte buni, dar și doi specialiști din Agenția Națională pentru Resurse Minerale. La momentul în care s-a pronunțat hotărârea, aceste informații referitoare la posibilele depozite de hidrocarburi din zona aflată în dispută erau obținute printr-o metodă numită a profilelor seismice, nu prin forări propriu-zise în platoul continental, forări care de altfel sunt destul de costisitoare. La momentul în care s-a pronunțat hotărârea respectivă, estimarea care se făcea atunci pentru toată această zonă în dispută, deci pentru toată zona de 9600 de kilometri pătrați din cele 12.200 de kilometri pătrați, era de aproximativ 70 de miliarde de metri cubi de gaz și 15 milioane de tone de petrol. Constatăm recent, prin aceste informații care au apărut public, în special dinspre OMV și Exxon, că în realitate doar în perimetrul care este concesionat OMV-ului și Exxon-ului există aproape 84 de miliarde de metri cubi de gaz. Deci, probabil că pe toată suprafața câștigată la Haga, rezervele reale de hidrocarburi sunt mult mai mari. Chiar zilele trecute am văzut o știre a unui reprezentant al conducerii companiei OMV, care spunea că prin potențialul descoperirilor de hidrocarburi din Marea Neagră, din platoul continental pe care l-am obținut la Haga, se poate imagina în perioada următoare chiar alimentarea cu resurse a conductei Nabucco, o veste excepțională. Din punctul nostru de vedere, al celor care ne-am ocupat de acest proces, fără îndoială că este o bucurie deosebită să constați că munca depusă în patru ani, patru luni și 18 zile, poate să dea astfel de rezultate.
Rep.: Cum ați selectat argumentele României în acel proces? Cum ați stabilit care au o valoare mai mare și care nu?
B. A.: Elaborarea documentelor, a pledoariilor scrise, a pledoariilor orale și toate argumentele pe care le-au conținut acestea a presupus o muncă extrem de laborioasă. Au fost examinate diverse variante de argumentație, selecția elementelor de probă s-a făcut meticulos, iar într-un final am ales anumite variante și anumite elemente de probă. Ca să ilustrez din punct de vedere doar cantitativ ce a însemnat acest efort, numai documentele scrise pe care le-am depus, adică memoriul și cu replica, împreună cu anexele lor, au însumat 1713 pagini. Iar pledoariile orale din septembrie 2008 au reprezentat, în formă scrisă, peste 400 de pagini. Dincolo de asta au fost foarte multe grafice, foarte multe hărți, proiecții și animații, special alese pentru faza orală a procesului. Toate acestea presupun alegerea argumentației, a elementelor de probă, alegerea modului cel mai potrivit de presentare a acestora și toate au presupus o muncă de studiere a jurisprudenței internaționale, a hotărârilor pe care le-au adoptat în materie de delimitări maritime instanțele arbitrale, Curtea Internațională de justiție în principal.
Rep.: După proces de ce ați rămas să lucrați la stat și nu ați întrat în mediul privat?
B. A.: Este o alegere pe care am făcut-o când eram student în facultate. Când am studiat în anul II de facultate Dreptul Internațional mi-am dat seama că este ceea ce vreau să fac: diplomație bazată pe Drept Internațional. Din momentul acela am luat o hotărâre și nu s-a mai pus problema unei cariere private. Există foarte multe satisfacții pe care ți le dă o astfel de muncă, astunci când reușești să reprezinți interesele României. Este, pe de o parte, extrem de onorant, un privilegiu pe care probabil că mulți și l-ar dori, dar în același timp este și o responsabilitate foarte mare. De multe ori, chiar și în timpul procesului de la Haga, am stat să mă întreb dacă rezultatul va fi unul corespunzător acestei munci, dacă va fi pe măsura așteptărilor noastre. Evaluările noastre spuneau că sigur avem dreptate dar s-a întâmplat ca și atunci când sigur ai dreptate trebuie să-ți dovedești dreptatea, trebuie să-ți argumentezi susținerile. Într-un final, cred că răspunsul este unul în această cheie, sunt foarte multe satisfacții, este și multă responsabilitate, dar până la urmă, ceea ce eu am făcut împreună cu colegii mei, a fost să ne facem datoria.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Agenția Națională , Marea Neagră , Dreptul Internaţional , Bogdan Aurescu , Drept Internațional , României Insula Șerpilor , Mării Negre , Curtea Internaţională , Resurse Minerale
Vizualizari: 770
Ultimele comentarii
Acum 32 minute
Emil
Acum 33 minute
Ovidiu Oanta
Acum 49 minute
Sibian
Acum 1 oră
Obiectiv
Acum 1 oră
Emil