Un prefect regional si intarirea consiliilor judetene

În programul USL privind dezvoltarea regională se prevede transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în centre ale administraţiei locale, cu păstrarea consiliilor județene și cu desființarea prefecturilor județene. Modelul USL presupune şi înfiinţarea de instituţii noi: Consiliul Regional – Executivul regional condus de un preşedinte ales, transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale şi apariţia Curţilor de Apel regionale. Preşedintele va fi ales direct de cetăţeni şi va funcţiona ca un “premier” al regiunii.

Sibiul ar urma să facă parte dintr-o regiune compusă din județele Brașov, Harghita, Covasna, Mureș și Alba. Vicepremierul Liviu Dragnea a afirmat la sfârșitul săptămânii trecute primii pași spre regionalizare: mai multe dintre direcţiile deconcentrate ale ministerelor vor trece din subordinea prefecturilor la consiliile judeţene iar Guvernul urmează elimine posibilitatea pe care o au prefecţii de a suspenda actele administrative ale autorităţilor locale. "Direcţiile deconcentrate ale ministerelor din judeţe, cea mai mare parte dintre ele, vor trece sub autoritatea autorităţilor locale, pentru că aşa este firesc, aşa e în toate ţările civilizate", a declarat vicepremierul Liviu Dragnea vineri, la Ploieşti, unde a participat la semnarea contractului de finanţare pentru un proiect privind construirea unui pasaj rutier.

Autor al unui proiect de lege privind reforma administrativ-teritorială a țării, fostul deputat Cornel Știrbeț susține că ideea celor din USL nu este deloc viabilă. ”Sper să nu se facă așa ceva. Nu cred că este bine nici pentru PSD, nici pentru clasa politică și nici pentru administrație și oameni. Dacă se mai face un nivel de administrație fără nicio îndoială că vor crește cheltuielile, numărul de funcționari va fi mai mare. Nici acum consiliile județene nu au nicio activitate însemnată, folosesc aiurea banii, după părerea mea. Sunt argumente extrem de clare care nu mai au nevoie să fie justificate care vorbesc despre inutilitatea consiliilor județene. Mai mult, am fi cred singura țară cu patru nivele administrative cu buget propriu. Vorbim aici de nivelul național, regional, județean și local. De regulă sunt doar trei nivele, inclusiv în Germania sunt doar trei nivele și vorbim de un stat federal”, a declarat Cornel Știrbeț.
Numită în fruntea Oficiului pentru Protecția Consumatorului Sibiu, Amalia Cindrea, soția președintelui Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, este de părere că viitoarea reorganizare administrativă a țării va semăna cu modul în care instituția din care face acum parte s-a reorganizat la finele anului trecut: cu Brașovul lider al regiunii Centru, din care face parte și Sibiul. ”Ca o părere personală, eu așa am văzut că Brașovul va fi centru de regiune. Sigur, noi, sibienii, ne dorim ca Sibiu să fie centru de regiune. Dar părerea mea este că au fost alese orașul și județul cu cea mai importantă dezvoltare economică”, a declarat Amalia Cindrea, într-o conferință de presă.

De altă părere este președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea. El crede că și în această situație, Sibiul poate lua fața Brașovului și poate deveni capitală regională. ”Eu cred că principalul criteriu al regionalizării este descentralizarea unor activități de la nivel național. Dacă se realizează acest lucru important este ca decizia să se apropie de cetățean, cetățeanul să ajungă mai ușor la factorul de decizie, decizia să nu se mai ia numai la București. (...) Județele nu se desființează. (...) Are șanse reale Sibiul (n.r. să devină capitală regională). În combinație cu poziția sa în regiune, infrastrucutra economică, de transport, culturală, de învățământ, toate aceste elemente poziționează Sibiu în poziție de lider”, a declarat Ioan Cindrea.
În urmă cu o lună, premierul Victor Ponta a precizat că varianta păstrării Regiunilor de Dezvoltare este doar o propunere. "În cazul în care deschidem cutia renegocierilor nu cred că o mai terminăm niciodată. Măcar cele opt regiuni functionează ca regiuni de dezvoltare. Avem Agențiile de Dezvoltare Regională care pot funcționa ca aparat tehnic al regiunii. Asta e propunerea noastră. Nu e bătuta în cuie", a spus Ponta în 25 noiembrie 2012.
Guvernul Boc a propus opiniei publice crearea a opt județe la nivel național, pe structura actualelor Regiuni de Dezvoltare, la fel ca social-democrații, Sibiul urmând să facă parte din aceeași regiune cu județele Brașov, Alba, Mureș, Covasna și Harghita. Capitala acestei regiuni ar urma să fie, potrivit democrat-liberalilor orașul Brașov.

Singurul proiect de lege în acest sens a fost însă creat de parlamentarii UDMR. Aceștia au propus constituirea pe teritoriul ţării a 16 regiuni de dezvoltare şi cinci macroregiuni de dezvoltare, din opt, câte sunt în acest moment. Punctul cel mai important pentru parlamentarii UDMR este formarea unei microregiuni Covasna, Harghita, Mureş, iar alături de Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Bihor, Sălaj şi Satu Mare să se întregească într-o macro-regiune. Referitor la Sibiu, proiectul de lege prevede integrarea judeţului Sibiu într-o microregiune alături de Braşov şi într-o macro-regiune alături de Arad, Caraş-Severin, Timişoara, Alba, Hunedoara şi Braşov.
La ultima împărţire pe regiuni a României, Sibiul a făcut parte din Raionul Stalin, şi ceva mai apoi din Regiunea Braşov. Acelaşi lucru, doar cu altă denumire. Regiunea Stalin a funcţionat între 1950, când au fost desfiinţate Judeţele interbelice ale Regatului României, şi 1960, când i-a fost schimbată denumirea în „Regiunea Braşov”. Reşedinţa Regiunii Stalin a fost stabilită în Oraşul Stalin, fost Braşov. Regiunea Braşov a funcţionat din 1960, până în 1968, când, prin Legea nr. 55 din 19 decembrie, s-a trecut la împărţirea pe judeţe. Reşedinţa regiunii Braşov a fost stabilită în oraşul Braşov. Tot din 1960 în Regiunea Braşov a intrat şi Regiunea Mureş Autonomă Maghiară. Sibiul era parte din această regiune, iar Mediaşul şi Sibiul erau raioane cu oraşe şi comune în subordine. Adică un fel de judeţe, dar ceva mai mici. Centrul era la Braşov.

PLANUL USL PRIVIND REGIONALIZAREA
-    Opt regiuni, pe forma actualelor regiuni de dezvoltare
-    Crearea unui Consiliu Regional cu președinte și membri
-    Membrii –vor avea atribuţii în domenii executive, şi vor ajuta preşedintele în exercitarea atribuţiilor
-    Regiunile vor avea un buget propriu – format din bugete locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la bugetul central
-    Guvernul desemnează 8 PREFECŢI, câte unul pentru fiecare regiune
-    Prefecţii îşi pot organiza puncte de lucru în fiecare judeţ, dar instituţia în sine va fi regională
-    Prefectul îşi păstrează atribuţiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a competenţelor
-    Pe lângă Consiliul Regional funcţionează și Consiliu Economic şi Social (CES) regional alcătuit din reprezentanţii principalelor categorii socio-economice
-    CESva avea rol consultativ în luarea deciziilor executive, dar consultarea de către Consiliul Regional este obligatorie
-    Guvernul central va gestiona doar proiectele naţionale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni (inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente în prezentla POS-uri: mediu, resurse umane, administraţie, transporturi etc)

Obiective de dezvoltare în primii 4 ani
În fiecare regiune (diversificat in actualele municipii reşedinţă de judeţ):

1.O mare universitate. Cel puţin 3 universităţi, până in 2014, trebuie să fie în top 500
2.Un mare spital regional (cu medicină de înaltă performanţă)
3.Sistem de urgenţă regional, cu pompieri, ambulanţă şi poliţie
4.Infrastructură rutieră şi feroviară modernizată
5.Un aeroport internaţional minim
6.Un centru sportiv polivalent de nivel internaţional în fiecare regiune (stadion şi sală polivalentă )
7.Un centru de afaceri regional
8.Un centru cultural de nivel european

• •Nu va exista o singură capitală a regiunii, cel puţin în primă instanţă
• •Pentru dezvoltarea echilibrată, pentru stimularea concurenţei şi pentru evitarea concentrării puterii, fiecare regiune va avea multiple centre de interes:
• •Centru economic
• •Centru politico-administrativ
• •Centru cultural
• •Centru universitar etc

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro