Vineri,
29.03.2024
Cer Senin
Acum
15°C

Casa cu coloane (I)

Pe la mijlocul anilor ’80 veneam acasă cu trenul, în vacanțe. Într-una dintre aceste călătorii, am luat –ca de obicei- o carte cu mine, dar am uitat-o pe grilajul pe care se pun bagajele. Era vorba de “Casa cu coloane” a lui William Faulkner, o carte minunată pe care –din păcate- n-am apucat să o termin… Cartea era împrumutată de la biblioteca căminului P21, unde stăteam, care se afla chiar în holul de intrare în cămin și de unde împrumutasem multe dintre lecturile preferate ale acelor ani.

Mult mai târziu, mai precis 17 ani mai tarziu, am primit o scrisoare de la biblioteca respectivă prin care eram somat să returnez cartea sau să plătesc suma de x lei, contravaloarea ei. Am plătit banii, gândind că unele inventare se fac cam prea târziu, (șaptesprezece ani, totusi…), că banii sunt devalorizați, cartea - pe veci rătăcită într-un tren de noapte, dar sperând măcar că cel care o fi găsit-o s-o fi citit de la cap la coadă… De fapt, nu despre casa cu coloane a lui Faulkner, aflată în ținutul fictiv Yoknapatawpha, voiam să vorbesc, ci despre casele noastre sibiene, cu sau fără coloane. Casele în care locuim, pe lângă care trecem, pe care le admirăm sau le criticăm.

Am lucrat, ca arhitect, la câteva din aceste case. Unele, da, cu coloane. Sintagma “casa cu coloane” este nomina odiosa pentru mulți colegi arhitecți. Reprezintă tot ceea ce poate fi mai urât, mai detestabil, mai “chicios” – cuvântul, intrat relativ recent în vocabularul limbii romane moderne, provine de la englezescul “kitsch”, care, se pare, are ca origine semantică nemțescul “sketsch”, (schiță), utilizat în deradere undeva pe la 1880, cu privire la formule estetice neterminate… Între timp, termenul a evoluat iar cuvântul kitsch a intrat definitiv în vocabularul comun, mai ales când e vorba de o remarcă cu caracter peiorativ. Câți însă cunosc cu adevărat termenul, donotațiile și conotațiile sale? Utilizat excesiv, a ajuns să însemne –pe românește- pur și simplu prost-gust. Dar vin și mă întreb: oameni buni, ce e bunul gust?

De ce casa cu coloane a ajuns să însemne un termen generic pentru opulență și prost-gust? De ce locatarii acestor case au ajuns să fie judecați și condamnați –estetic, cel puțin- de o mare parte a esteților de provncie? Oare câți dintre acesti critici au habar de Palladio, de arhitectura americană neo-palladiană, cu caracter colonial, e adevarat, dar câți nu și-ar dori să trăiasca într-una din casele alea spațioase, cu o verandă-n față și una-n spatele casei, de pe care se vede barca legată de ponton și muntii oglindiți în lacul din apropiere…?!

Cred că am văzut prea multe filme făcute la Hollywood, e drept, dar dacă vă veți plimba în mod virtual cu ajutorul lui Google Earth prin suburbiile americane veți constata că acele case au ceea ce casele noastre sunt pe cale să piardă: spațiul din jurul lor. Casele din România, tradițional înconjurate de câte o grădină generoasă, sunt din ce în ce mai înghesuite, celor vechi le crește în grădina o altă casă, pe post de vegetație perenă (în cel mai bun caz o altă casă, dacă nu chiar un bloc mititel…), iar cele noi sunt construite din capul locului una-ntr-alta, fără putințî de a mai respira cum se cade…

(continuare în numărul următor)

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 983

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus