Cum sunt pazite si ingrijite locomotivele de patrimoniu ale Sibiului

Toată lumea s-a scandalizat săptămâna trecută după ce directorul Muzeului Brukenthal, Sabin Luca, a anunțat că o locomotivă de la Sibiu, bun național și patrimoniu, a fost vândută pe un preț de nimic față de valoarea ei. Nimeni nu s-a dus să vadă în ca stare deplorabilă sunt locomotivele și în ce condiții jenante dorm vagabonzii în aceste locomotive. 

 

”Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat în 1994 și prezintă 35 de locomotive cu aburi, 2 macarale cu aburi și 2 pluguri cu aburi fabricate între anii 1885 – 1958”, scrie chiar pe site-ul turistc al Sibiului, cel din care își află turiștii informațiile. Ce nu scrie acolo este faptul că pentru a ajunge la muzeu trebuie fie să traversezi vreo șase linii de cale ferată prin loc interzis, fie să mergi pe străzi desfundate, pline de noroi și bălți, după ce treci Podul Gării și faci dreapta. Apoi ajungi tot într-un loc interzis, pentru că te întâmpină o pancardă pe care scrie clar că accesul este interzis, în baza legii 289 pe 2005. Eu am trecut oricum, încălcând legea, și după ce am cerut indicații de la doi oameni am ajuns la muzeu. Am intrat în clădire și am început să bat la uși: ”Bună ziua, am venit să vizitez muzeul, unde plătesc biletul?” sau ”Bună ziua, vreau să vizitez muzeul, cine îmi poate oferi câteva informații despre exponate?”. Am găsit doar doamne și domni plictisiți în încăperi întunecoase, fum de țigară, și un miros de vechi. Răspunsurile au fost cam la fel: ”Ha, ha, haaa! Ce bilet?”, ”Nu e nimeni!”, ”Du-te singur, nu se ia nimeni de tine!”.

 

A urmat vreo jumătate de oră în care m-am simțit ca la Disneyland. M-am urcat de capul meu prin locomotive cu abur fabricate acum o sută de ani, am făcut pe mecanicul, am tras de manete ruginite, m-am murdărit de ulei de motor sau veselină, m-am băgat pe sub fierotanii ciudate, cazane, instrumente de măsură. Pe scurt, m-am distrat de minune. Apoi, m-am întristat. Toate locomotivele arată ca o adunăură de fiare vechi și ruginite, doar forma lor te face să te gândești la ce au fost cândva. Toate, dar toate, au fost parcă vandalizate, au geamurile sparte, plouă în ele, într-una chiar am găsit o saltea pe care dormise cineva de curând. Și puțeau. Rugina și jegul domină.

 

Sabin Luca a declarat că locomotiva vândută valora 65.000 de euro. Și la jumătate de atât să fie evaluate restul locomotivelor și tot sunt acolo bunuri de aproape jumătate de milion de euro. În care dorm oamenii străzii și care se deteriorează pe zi ce trece.

De menționat că locomotiva vândută de la Sibiu a ajuns în proprietatea primăriei oraşului Zlatna, din judeţul Alba, iar acum este în reparaţii, la o societate din Cluj Napoca, SC Remarul 16 februarie. Alte cinci locomotive de la Sibiu au fost descoperite de curând la Târgu-Mureş, mutate fără aviz.

După ultima evaluare făcută, la Muzeul Locomotivelor cu aburi din depoul Sibiu se mai află 30 de obiecte de patrimoniu, locomotive de cale normală, locomotive de cale îngustă, macarale cu abur şi pluguri de zăpadă cu abur. "Acestea sunt parte prezervate, altele expuse corodării. Toate sunt depozitate în aer liber. O singură locomotivă aparţine ca proprietatea Depoului CFR Sibiu, restul fiind păstrate aici doar în custodie. Ele aparţin altor societăţi conectate la CFR România", după cum se arată, într-un comunicat de presă remis săptămâna trecută de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu.