New York, mai degraba Berlinstadt

Am făcut parte dintre cei care dădeau cotă bună la un eventual pariu că restaurantul de lângă Tribunal va da faliment după ce mastodontul de clădire va intra în reparații. Când funcționa uzina de marcat ani de închisoare, aici era plin de avocați, însoțiți pe la mese de câte o familie umilă care plătea totul. Mâncau, beau cafele, dădeau asigurări că totul va fi bine, iar mesele erau mereu pline.

Acum, la câteva luni după ce mulțimea de oameni îmbrăcați în halate caraghioase a plecat dincolo de Podul Gării, Restaurantul New York respiră același aer prosper. Nu mai vin aici neapărat avocați, deși cutuma pare-se că s-a păstrat la mulți, însă găsești la ora prânzului cu greu o masă. Dar se rezolvă.

Vineri erau vreo patru mese ocupate, iar restul rezervate. Cineva făcea cinste pe la ora patru, iar la trei și douăzeci de minute, ospătarii erau pregătiți să-și onoreze promisiunea, iar mesele erau cu plăcuța ”rezervat” pe ele. Mi-am încercat norocul și am promis că termin în 40 de minute. Oamenii m-au crezut, însă cred că au făcut rămășag că nu mă încadrez în timp după ce și-au notat tot ce am comandat. Un pahar de vin roșu, o supă de pui, un șnițel cu cartofi cu sos de usturoi și o porție de ananas la grill cu înghețată. M-am așezat la o masă de patru persoane, însă repede a trebuit să mă reorientez. Bătea un crivăț rece la spate, de nici un avocat nu mă mai scotea din boală. M-am mutat pe un alt scaun și a fost mai bine. Ospătarii s-au mișcat ”ceas”, că n-am prea avut timp de pierdut aiurea.

Supa clară, fierbinte și cu câteva firișoare de pătrunjel a mers ca unsă. Se simțea gustul de supă făcută în casă, avea câteva bucățele de carne, iar tăițeii erau fierți exact atât cât trebuie. Șnițelul, tot de pui, că în ziua de azi ceri vită și-ți aduc măgari, a venit făcut ca la ”KFC”, că tot suntem la New York. Șnițelul ”crispy” a venit însoțit cu o minunăție de cartofi peste care stătea cuminte un sosul de usturoi. Ca să bag totuși vină la ceva, mi s-a părut că nu prea erau fierți cartofii, însă cu totul, ”la buchet”, mâncarea a fost foarte bună.

Desertul a venit și el foarte repede, pentru ca oamenii să se ocupe de mesele rezervate. Ananasul perpelit la grătar cu înghețată peste el a fost delicios. La patru și cinci am plătit după cum urmează: opt lei – supa de pui, 23 de lei șnițelul, șase lei feliile de cartofi cu sosul de usturoi, 12 lei ananasul la grătar și șapte lei paharul de vin roșu de Segarcea. În total, 56 de lei pentru o masă curată, servită ”nemțește”, iar prețul onest. 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Turnul Sfatului