Senatorul Neagu de la tribuna Parlamentului: Nu putem discuta de natiune in afara statului national unitar

Senatorul PNL Nicolae Neagu a avut marți o declarație politică în care și-a prezentat punctul de vedere vis-a-vis de revizuirea Constituției. Neagu a pornit de la afirmația conform căreia ”noi trebuie să vorbim despre o Constituţie a naţiunii române, deci a românilor”. Senatorul insistă asupra faptului că România trebuie să rămână republică parlamentară ”cu un Parlament bicameral puternic, cu atribuţii extrem de exacte şi precise a celor două camere şi de ce nu, ţinând cont şi de situaţia demografică, din nefericire, în scădere, cu un număr diminuat de parlamentari”.

 

Declaraţie politică

Constituţia României, garantul intereselor naţiunii române

 

 

Domnule preşedinte, 

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor senatori,

 

Naţiunea română este o naţiune tânară care a avut, are şi trebuie să aibă în conştiinţa europeană un loc bine definit. Ea, în definitiv, reprezintă, aşa cum ne place să numim, poporul român cu trecutul cu prezentul şi cu viitorul lui. Nu putem vorbi de poporul român în afara naţiunii române, aşa cum nu putem vorbi de naţiunea română în lipsa identităţii statului român. Constituţia, ca şi Lege Fundamentală a statului român, trebuie să fie a naţiunii române şi să urmărească interesul poporului român şi nu vremelnic a unui preşedinte sau altul, a unei formaţiuni politice sau alta, a unui grup de cetăţeni sau altul. Suntem într-un moment istoric, important contextual, în plin proces de afirmare a conştiinţei naţionale, în integrare cu cea europeană şi universală. Realităţiile momentului conduc la necesitatea revizuirii Constituţiei tocmai pentru a fixa şi a permite naţiunii române o identificare clară, obiectivă a intereselor ei.

Partidul Naţional Liberal,  fiind un puternic şi autentic partid de dreapta, are obiective extrem de bine definite. Unul dintre obiectivele importante şi imediate ale Partidului Naţional Liberal trebuie să fie revizuirea Constituţiei, în sensul garantării interesului naţiunii române în aşa fel încât aceasta să fie în interesul românilor. Astfel, în prezenta realitate geopolitică şi contextul de integrare europeană, în dezbaterea pentru revizuirea Constituţiei trebuie luate în considerare 3 elemente:

O prima abordare este, aşa cum am mai spus, a naţiunii pentru că noi trebuie să vorbim despre o Constituţie a naţiunii române, deci a românilor. Nu putem discuta de naţiune în afara statului naţional unitar, cele două sintagme fiind indisolubil legate una de cealaltă. Prin urmare, statul naţional poate şi trebuie să recunoască valenţele culturale, ideologice, de apartenenţă a diferitelor culte şi religii, în contextul integrator al unui singur popor, cel român, de aceea, spun eu, revizuirea Constituţiei, nu poate modifica articolul de substanţă care defineşte statul român unitar şi indisolubil ca reprezentatnt al naţiunii române.

O a doua abordare care trebuie să ne preocupe, discutând despre modificarea Constituţiei, în contextul realităţii de integrare în Uniunea Europeană, trebuie să rămână noua organizare administrativ teritorială a României şi atributele definite prin Constituţie ale organismelor şi instituţiilor aferente acestei organizari. Practica ultimilor ani demonstreaza necesitatea abordării şi introducerii conceptului de regionalizare şi regiuni adminstrative în două sensuri: integrare şi absorbţie de fonduri europene şi modernizare economică şi socială în ţinta identităţii natiunii române de integrare demnă şi prosperă în rândul naţiunilor europene. În acest sens vor trebui modificate şi completate acele articole ale Legii fundamentale, ţinând cont de conceptele subsidiarităţii, proporţionalităţii şi independenţei puterilor statului român, astfel încât, pe viitor, definind interesul naţiunii române să nu existe voci diferite ale celor îndreptăţiţi să reprezinte aceste instituţii fundamentale ale statului român. Din punct de vedere a formei constituţionale, cred că, în contextul actual şi cel de viitor, România trebuie să rămână o republică parlamentară cu un Parlament bicameral puternic, cu atribuţii extrem de exacte şi precise a celor două camere şi de ce nu, ţinând cont şi de situaţia demografică, din nefericire, în scădere, cu un număr diminuat de parlamentari. Preşedintele ca şi garant al republicii, implicit al Constituţiei trebuie să fie ales direct iar atribuţiile, pentru a evita blocaje, înţelesuri şi conflicte mai mult sau mai puţin reale, trebuiesc bine definite. Cred că, preşedintele trebuie să rămână un factor de echilibru şi stabilitate între puterile statului, neutru politic, aplecat mai mult spre politica externă şi cea de siguranţă naţională. Cât despre cele două Camere ale Parlamentului, cred că Senatul României trebuie să se preocupe preponderent de politicile administrative în contextul noii forme de adminstraţie a statului român, de cele ale siguranţei naţionale şi de cele ale politicii externe. Atributul Camerei Deputaţilor, după părerea mea, ar trebui să se axeze în principal asupra actelor normative cu caracter economic şi social, în ţinta prefigurată constituţional de demnitate şi progres a naţiunii române. 

Dacă definim cel de-al treilea obiectiv, atribuţiile celor două Camere ale Parlamentului, ca putere leguitoare, ale Instituţiei Preşedintelui, ale Instituţiei Guvernului, ca putere executivă, şi a celei judecătoreşti, cu siguranţă va trebui să ne aplecăm şi asupra unor dezbateri de fond a Legii partidelor politice, a statutului aleşilor locali, parlamentarilor şi bineînţeles şi al fenomenului de migrare politică. Rămâne să înţelegem "e omenesc şi omeneşte a greşi?" aşa cum este creştineşte a ne îndrepta greşeala. Dar va trebui găsită o justă apreciere între a fi într-un partid politic şi a pleca dintr-un partid politic, dacă şi când ne abatem de la principiul şi ideologia la care am subscris prin proprie credinţă.          

În final, stimaţi colegi, îndrăznesc a vă reaminti că toate eforturile noastre de a aduce modificari Legii fundamentale, pentru corecta reprezentare a interesului naţiunii române, se va baza, în final, pe conştiinţa noastră şi a celor care, ulterior modificarii Legii fundamentale, vor reprezenta interesele naţiunii române. 

De aceea, cred că şi noi trebuie să lucrăm la noi înşine, să privim dincolo de interesul de moment al fiecaruia dintre noi şi să dăm importanţa cuvenită instituţiei  pe care o reprezentăm.

 

Vă mulţumesc!