Verde-n fata cu managerul Spitalului Judetean: Spaga pentru medici si umilirea pacientilor

07 Aprilie 2013 21:58

Spitalul Județean este singura instituție din oraș pe care toți ne dorim să o evităm, dar puțini reușim. Am bătut, în ultima săptămână, secțiile Spitalului, în încercarea de a afla ce-i doare mai tare pe oameni. Și am aflat că îi doare șpaga, dar și indolența și lipsa de comunicare din partea personalului medical, mai mult decât orice. Am încercat să aflăm un răspuns la aceste boli, de la managerul unității, dr. Liviu Cotârlă.

Rep.: În ultima săptămână ne-am întâlnit cu pacienți din mai multe secții ale Spitalului, ca să discutăm despre problemele lor reale, stringente. Oamenii înțeleg, de cele mai multe ori, sărăcia din sistem și nu se plâng de dotări sau de lipsa medicamentelor, ci mai degrabă de actul medical – sau, mai bine spus, de calitatea umană a angajaților din sistemul medical.
Voi începe cu maternitatea, unde mămicile ne-au spus că, pentru o naștere normală, suma care se dă medicului care asistă este între 600 și 800 de lei. Știați acest lucru?
L.C.: Nu.

Rep.: Nu știați... Și la Chirurgie ni s-a spus că, pentru o intervenție minoră, un medic primește din partea pacientului între 200 de lei și 100 de euro. Credeți că se poate face ceva, din interiorul sistemului, ca aceste lucruri să nu se mai întâmple – sau, pe de altă parte, credeți că este un lucru normal, o recompensă pentru un profesionist prost plătit?
L.C.: Nu pot să fiu de acord cu asemenea comportamente, n-am cum să fiu de acord. Dar totdeauna am avut rețineri față de ceea ce înseamnă “fișa postului”. Fișa postului meu nu cuprinde rezolvarea unor asemenea situații. Dar nu sunt de acord, nu pot să concep asemenea evenimente. Dar atâta timp cât cei care lucrează, profesioniştii din sănătate – şi nu mă refer aici numai la medici – nu vor avea o salarizare cât de cât rezonabilă - nu raportată la ceea ce însemană condițiile financiare din Vest, ci la realitatea unor categorii de profesionişti din România...

Rep.: Credeţi că este exclusiv vina medicilor sau exclusiv vina pacienţilor? Sau este o mentalitate care guvernează?
L.C.: Asemenea recompense – cu sau fără ghilimele, cum vreţi dvs., se întâmplă şi în alte părţi ale lumii. Dar nu în forma materială, concretă, clară. Dvs. aţi adus în discuţie, pe lângă monedă, şi nişte sume.

Rep.: Este chiar o expresie împământenită – “cât se dă?” Exact aşa vorbesc pacienţii.
L.C.: Da, da. Asemenea recompense se întâmplă şi în alte părţi ale lumii civilizate. La finele actului medical, se poate oferi un buchet de flori sau alte “atenţii” - o şampanie, o cutie cu ciocolată. În urmă cu câţiva ani, am lucrat în Franţa şi mi s-a întâmplat acest lucru. O cutie cu prăjituri. Aici, la noi, degeaba încercăm să diminuăm ceea ce înseamnă aceste practici, impactul lor asupra imaginii corpului medical, acest impact există și este cu totul negativ.

Rep.: O altă problemă pe care ne-au semnalat-o, de această dată, pacienţii de la Urgenţă este timpul de aşteptare foarte mare. Şi poate nu atât timpul de aşteptare, cât lipsa comunicării. Oamenii aşteaptă şi nimeni nu vine să le spună cât timp sau să-i întrebe de ce sunt acolo.
L.C.: Să încep prin a explica situaţia. Putem spune că, lună de lună, numărul de pacienţi de la Urgenţă creşte. Şi aici putem găsi nişte explicaţii. La nivel de medicină de familie, lucrurile nu merg foarte bine. Medicul de familie închide cabinetul, conform programului, iar vizitele la domiciliu... unii colegi le fac, alţii nu. Week-end-urile nu sunt acoperite, nopţile nu sunt acoperite, centrele de permanenţă nu sunt funcţionale... Apoi, există o lipsă de personal calificat - mă refer mai ales la medici. Nu cred că este o lipsă de comunicare, ci de timp. În toată lumea, în spitalele publice, există asemnea probleme la serviciile de primiri urgenţe. Exemplu: în SUA, un spital public, general, cu linie de gardă de Pediatrie. Părinţi cu copil prezentat în cursul după-amiezii, cu stare febrilă. A ajuns să fie consultat la ora 2 noaptea. Caz concret, întâmplat unor prieteni care ne-au sunat să ne întrebe ce să facă – soţia este pediatru – până să ajungă să fie văzut de medicii de acolo. Vreau să vă spun și cum o să rezolvăm problema la noi. O să suplimentăm numărul de medici în serviciul de urgenţă, implicând colegi rezidenţi din ani mari, ca să dublăm colegii care sunt de gardă. Sigur, aceşti colegi rezidenţi vor fi remuneraţi.

Rep.: Că veni vorba de Cardiologie. Vreau să vă mai aduc în atenţie un caz, relatat de o doamnă în vârstă de 80 de ani, care a fost internată acolo. I s-a spus, la externare, să revină pentru control peste o lună. A revenit. În acel moment, medicul curant – o doamnă doctor, nu vreau să-i dau numele, intenţia nu e să facem procese publice – i-a spus, citez, “doamnă, ce mai vii? Nu te-ai uitat în buletin, să vezi câţi ani ai?”. Credeţi că este normal ca un medic, oricât de ocupat şi de stresat este, să vorbească în acest fel cu un pacient?
L.C.: Daţi-mi voie să nu cred. Nu cred ca niciun coleg, din niciun serviciu, nu numai din Cardiologie, să răspundă așa. Deci permiteți-mi să am multă rezervă.

Rep.: Bun. Să sperăm atunci că dvs. aveţi dreptate şi nu doamna respectivă.
L.C.: Nu ştiu cu cine aţi stat de vorbă... Halate albe poartă nu numai doctorii...

Rep.: Să trecem atunci la Ortopedie, unde există o problemă nu atât de gravă, poate chiar hilară. Pacienţii cu fracturi îşi pun pe răni pungi cu legume congelate, pe care şi le aduc de acasă. Nu ştiu dacă are sau nu are spitalul pungi pentru gheaţă, dar am înţeles că, oricum, legumele congelate sunt mai eficiente. Unele legume, însă, se strică, pentru că există un singur congelator, care nu face faţă. Ştiaţi de această problemă?
L.C.: Nu, nu, sincer, nu. Nu ştiam de pungile cu legume congelate, ştiam de foile de varză, varză proaspătă, care are proprietăţi antiflogistice, combate inflamaţia locală. N-am ştiut că există un singur congelator. Pe de altă parte, o să mă interesez, o să iau legătura cu dr. Roman, şeful secţiei. Noi tocmai am primit nişte donaţii de la Viena, de la un spital care a fost dezafectat și avem inclusiv frigidere. Repet, se folosesc, inclusiv în serviciul nostru, acolo unde lucrez, la Nefrologie și Dializă, în momentul în care se produce un hematom, o echimoză, se folosesc comprese înghețate de un adaos de foi de varză proaspătă, care potențează efectul tratamentului medicamentos.

Rep.: Ca și concluzie la această discuție – dvs, ca și lider al acestei instituții, nu aveți competențe să le spuneți medicilor “nu luați șpagă” sau “vorbiți mai frumos”. Dar credeți că puteți insufla o linie generală de conduită, ca aceste lucruri ori să nu se mai întâmple – deși e o naivitate să crezi asta –, ori să fie mai rare?
L.C.: Puterea exemplului personal acționează, de cele mai multe ori. E nevoie de timp pentru un asemenea demers.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi