Regionalizarea sau redescoperirea Romaniei

Am plecat de la conferinţa ”Sibiul şi regionalizarea administrativă”, desfăşurată în Aula Magna a  Facultăţii de Drept ”Simion Bărnuţiu”, doar cu nişte impresii. Nici o certitudine. Şi nu cred că alţi participanţi au avut opinii ferme, la finalul întâlnirii. În afara informaţiilor din istoria Europei, Sibiului şi  Transilvaniei, şi a celor ce ţin de ştiinţa dreptului administrativ, n-am auzit propuneri concrete legate de viitoarea regionalizare a României. În aceste condiţii, impresiile mele de final au fost două la număr. Evident, fiecare dintre ele, cu încărcătura de subiectivism firească judecăţii unui profan în ale administraţiei publice. Îndrăznesc, totuşi, să le prezint aici, ca o contribuţie la dezbaterea publică ce ar trebui să continue.

Aşadar, după conferinţa de miercuri, 24 aprilie, personal nu mai cred că asemenea dezbateri vor conta semnificativ în proiectarea regionalizării României. Cu sau fără părerile noastre, regionalizarea se va face, într-un fel sau altul, ca o obligaţie asumată de România în faţa Uniunii Europene. Am înţeles că nu mai e timp de reglaje fine, de analize şi interpretări subtile. Nu mai vorbesc de confruntări pe diferite variante. Totul va fi stabilit – şi asta e a doua impresie personală – la Bucureşti, aşa cum va „vedea” puterea actuală. Va fi o bună ocazie pentru aceasta să-şi pună în valoare, pe un subiect major, susţinerea copleşitoare de care se bucură în plenul parlamentului. Se pare că numai astfel, până la sfârşitul anului, una din variantele de regionalizare, inclusiv mult comentata şi sensibila problemă a stabilirii capitalelor, vor avea parte de soluţii legislative. Să sperăm că vor fi spre bunul mers al societăţii româneşti şi în spiritul Cartei Regiunilor Europene.

Iniţiativa reprezentanţilor universităţii „Lucian Blaga” este merituoasă. Alocuţiunile lor au avut darul de-a ne aduce cu „picioarele pe pământ”, în ce priveşte complexitatea, seriozitatea şi implicaţiile proiectului de modificarea a actualei împărţiri administrative a României. Nivelul prelegerilor a fost însă pur teoretic. Spre regretul celor care se aşteptau să le fie prezentat un proiect de regionalizare. (Unul din participanţi mi-a mărturisit că venise cu o astfel de aşteptare, firească, în opinia domniei sale, din partea şcolii superioare de administraţie publică sibiene.) Dar pentru că a fost doar un început al dezbaterii publice, la Sibiu, bine că a fost şi aşa.

Până când vom auzi şi de alte conferinţe locale despre regionalizare, să reţinem că Emil Hurezeanu, unul din conferenţiarii din 24 aprilie, ne-a asigurat că Sibiul nu va fi capitală regională. Şi totuşi, singurul câştig al acestor dezbateri, a spus poetul Hurezeanu, este că românii vor redescoperi trecutul istoric al locurilor unde trăiesc. Şi chiar al ţării, aşa adăuga eu. Dacă nu cumva mulţi români se vor cunoaşte mai bine pe ei înşişi, dacă vor afla informaţii pe care nu le ştiau, până acum, din istoria comunităţilor în care trăiesc. Cum ar fi, în ce ne priveşte, istoria Sibiului şi a Transilvaniei.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Dorin Teodorescu