Verde-n fata cu seful ISJ: evaziunea din meditatii si excursiile interzise

29 Mai 2013 17:46

Mai toţi profesorii dau meditaţii, dar nu toţi o şi declară. De fapt, mai niciunul nu declară asta la Fisc. Fac mai puţin la ore şi mai mult în privat, ca să-şi sporească venitul. Cel puţin unii dintre ei. Ce-i drept, venitul de profesor nu este unul cu care te poţi lăuda. Dar mai este şi reversul medaliei: copiii, care nu mai sunt aşa cum eram noi pe vremea lor – mai degrabă docili şi obişnuiţi cu rutina. Cei de astăzi sunt aprigi, dezgheţaţi, umblă cu cuvântul “drepturi” în buzunar şi îl scot de câte ori au nevoie. Sunt profesorii evazionişti? Sunt ei hărţuiţi de copii? De ce ne întoarcem în timp, în epoca în care excursiile se făceau rar şi doar în fabrici, acele motoare ale progresului? Despre toate aceste întrebări care bântuie sistemul de învăţământ, am discutat cu inspectorul general şcolar al Sibiului, Ştefan Firu.

Rep.: În Sibiu există o veche rivalitate între Colegiile “Goga” şi „Lazăr”. Dvs. ați primit, chiar zilele trecute, din partea Ministerului Eduației, un premiu pentru primul dintre acestea. Dar care credeți că e mai bun?

Ștefan Firu: (Râde) Ce pot să spun e că eu am terminat la „Goga”, soția mea la „Goga”... Singurul care a stricat tradiția este Șerban (n.r. – fiul inspectorului general școlar), care e elev la „Gheorghe Lazăr”. Deci.. crede-mă că... (râde)

Rep.: Frumos, v-ați împărțit echitabil. Acum să trecem la lucruri mai grave. O oră de meditații – iar aceste informații sunt ușor de obținut de pe site-urile de anunțuri – costă, la Sibiu, de la 25 de lei, pentru ciclul primar, până la 50 de lei, pentru clasele IX-XII. Mulți profesori practică asta, toată lumea știe, dar puțini declară la Fisc. Se poate face ceva pentru a stopa această evaziune fiscală, până la urmă?

Ș.F.: N-am dat, în viața mea, o oră de meditații, Șerban, băiatul meu, nu s-a dus niciodată la nicio oră de meditații, dar îi înțeleg și pe profesori. Chiar nu intră în atribuțiile Inspectoratului Școlar General... Dar bănuiesc că dacă ar fi salariile mai omenești, lucrurile ăstea nu s-ar mai întâmpla. După părerea mea, când vii acasă după 5-6 ore cu 300 de elevi, deci cu 300 de oameni cu care ai de-a face, nu-ți mai arde să dai meditații, decât dacă n-ai încotro. Iar aspectul financiar, al legalității, ține de conștiința fiecăruia.

Rep.: Da, subfinanțarea sistemului e o problemă de la care ni se trag multe, dar...

Ș.F.: Eu am avut o discuție inclusiv cu dl. președinte al... nu știu cum se numește acum noua federație sindicală și i-am spus să nu mai ceară 18 ore și 14 milioane salariu, ci ridicarea la 24 de ore și 30 de milioane salar. Eu cred că e cazul să muncim și să fim plătiți. Cred că e mult mai bine decât să îmi scadă norma didactică, pentru că nu mă încălzește cu nimic.

Rep.: În timpul campaniei electorale din toamnă, le-ați cerut demisia directoarelor de la școlile 23 și 17, după ce au participat la o petrecere De Halloween organizată de un candidat la Parlamentare, de la un alt partid decât cel pe care îl reprezentați. Acum, doamna Ciuchină, de la școala nr. 23, care era atunci director, îndeplinește funcția de director adjunct, iar doamna Băliban, de la școala nr. 17, nu mai este în nicio funcție de conducere. Considerați că ați avut succes?

Ș.F.: Unu. Demisia este un act unilateral. Doi. Am avut o discuție cu un coleg de-al dvs. de la ziar și i-am spus dom’le, dacă o să fac politică, eu o să-mi iau concediu fără plată. Mi-a spus: “dar cel mai correct ar fi să nu faceți”. Și îmi este dator, pentru că am câștigat pariul. Nu cred că există cineva care să spună că eu am fost la vreo întrunite politică, în perioada alegerilor. Și atunci, nu văd de ce să facă ele politică. Există fotografii din care rezultă clar că acolo a fost o chestie politică. Și culmea este că una din cele două școli avea, a doua zi, o petrecere de Halloween, în școală. De ce să plece de la cursuri?

Rep.: Apropo. Aceasta a fost una dintre primele dvs. propuneri, în calitate de inspector general școlar: să nu se mai facă excursii în timpul orelor de curs. Dar dvs. sunteți profesor, sunteți doctor în istorie. Nu credeți, spre exemplu, că o oră de istorie medievală ținută la Sighișoara le intră copiilor mult mai bine în cap?

Ș.F.: Sunt absolut de acord. Dacă nu mă înșel, Calistrat Hogaș spunea că, dintr-o excursie bine organizată, poți învăța mai mult decât dintr-o sută de biblioteci. Sunt absolut de acord. Dar a face o exursie în timpul săptămânii de școală este o foarte mare greșeală, nu numai cu beneficii, prin faptul că, ok, vede o cetate medievală, dar gândiți-vă că pleacă 5-6 dintr-o clasă, 5-6 din altă clasă. Profesorul ăla e pus într-o situație în care rămâne cu clasa foarte ambiguă: să treacă mai departe cu lecția – și o spun din proprie experiență, că m-am lovit de această situație, într-a cincea, când m-am îmbolnăvit de hepatită și am lipsit de la lecția cu extragerea radicalului. Din acel moment, pentru mine, matematica n-a mai existat, pentru că nu am reușit să îmi ajung colegii niciodată din urmă și am cedat, mi-am spus că oricum nu mai are rost. Că nu e la fel de ușor ca la română, să iei să citești Baltagul, că ai lipsit de la lecția aia. La matematică sunt operațiune care... dacă nu ai prins-o pe una, nu poți să te duci la cealaltă. Nu mi s-a părut fair-play. Mai ales că există zilele de sâmbătă. Se poate pleca vineri după-masa, fără nicio problemă.

Rep.: Dar, pe de altă parte, week-end-urile nu ar trebui să fie rezervate familiei, că și-așa copiii au mult de lucru, și în afara orelor de curs?

Ș.F.: Aveți dreptate. Am făcut derogări de la această regulă, în momentul în care s-a plecat pe proiect.

Rep.: Adică?

Ș.F.: Adică şcoala era implicată într-un proiect european şi aveau excursii pentru cunoaşterea ţării. Există şi Săptămâna Altfel. Există un proiect, care a fost aprobat, “Să ne cunoaştem judeţul”. Le stau la dispoziţie, la copii, autocare, gratuit, pentru a-şi cunoaşte judeţul, dar în septembrie, înainte de începerea şcolii. Este un proiect realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean şi trebuie să recunosc că, din punctul nostru de vedere cel puţin, orice ar zice oricine, dl. preşedinte Cindrea ne-a acordat tot sprijinul, jos pălăria.

Rep.: Păi sunteţi din acelaşi partid.

Ş.F.: Dincolo de asta...

Rep.: Dincolo de asta, nu aveţi nicio dovadă despre cum ar fi fost.

Ş.F.: Da, dar dacă e bine pentru inspectorat şi în folosul copiilor...

Rep.: Bun. În încheiere, care credeţi că este cea mai mare problemă în învăţământul sibian şi care ar fi soluţia acesteia?

Ş.F.: Vedeţi... Eu, când am venit aici, m-am apucat să citesc, că n-am avut nicio treabă cu Inspectoratul. Şi am văzut ce important este învăţământul, dacă îl iei la modul serios. Sunt ţări, Finlanda dacă nu mă înşel, care acceptă să lucreze în învăţământ doar prima treime dintre absolvenţi. Deci calitatea este foarte importantă. Am văzut statistici, în care un copil de 8 ani, cu aceeaşi dezvoltare motrică şi intelectuală – nu sunt de acord cu experimentul, dar spun ca rezultat... Într-un an de zile, cel care a avut un profesor bun, ia cu 54% mai mult la teste.

Rep.: Dar noi acceptăm în învăţământ oameni care nu ar trebui să fie la catedară, pentru că cei buni, pleacă în afară.

Ş.F.: Un aspect. Al doilea aspect este că mulţi absolvenţi sunt prost, foarte prost pregătiţi. Eu lucrez în învăţământ, că-mi place. Dar credeţi-mă, că cei care încă sunt aici sunt nişte eroi, nişte apostoli, pentru care am tot respectul. Păi să mă duc din Sibiu, în Biertan, cu ocazia, că nu îmi ajung banii de navetă... Să nu mai vorbesc cât de mult îţi scade capacitatea de a preda, făcând, zilnic, două-trei ore de navetă, la “ia-mă, nene”. Sunt multe probleme, dar primul lucru care ar trebui făcut este să se redea cadrelor didactice demnitatea şi locul pe care îl merită în societate. Ar trebui un Statut al cadrelor didactice, foarte clar, în care să se specifice chiar şi anumite boli care sunt incompatibile cu meseria de dascăl, dar cred că Statutul cadrelor didactice este o urgenţă. Pentru că au ajuns, săracii profesori, să le fie frică să intre în clasă. Dacă eu îl iau pe un copil de urechi şi îi spun “măi neastâmpăratule”, o să umpleţi ziarul, o să se umfle televiziunile… Dar dacă un copil vine şi îmi arde mie una sau îmi dă foc la maşină, nu se întâmplă nimic. Nu e corect.

Rep.: Mulţumesc!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi