Administrațiile locale din județ se pot înscrie la un concurs organizat de Consiliul Județean, pentru cea mai pusă la punct localitate. Concursul din și pe bani publici are un fond total de premiere de 875.000 de lei, care au fost deja alocați, prin hotărâre de CJ. Cel mai mare premiu pus la bătaie este de 150.000 de lei. Conducerea Consiliului Județean susține sus și tare că printre criteriile de jurizare nu se află și cel politic.
Trei orașe și zece comune s-au înscris deja în competiție: Agnita (primar USL), Copșa Mică (primar USL), Dumbrăveni (primar USL), Merghindeal (primar USL), Râu Sadului (primar PDL), Târnava (primar USL), Şura Mică (primar USL), Loamneş (primar USL), Cârţa (primar USL), Şeica Mică (primar USL), Biertan (primar PDL), Boiţa (primar USL) şi Micăsasa (primar USL).
„Noi avem foarte mult de lucru pentru localitatea aparținătoare, satul Rusciori și am hotărât, împreună cu consilierii locali, să ducem acolo apa și canalul, acolo vor merge banii, dacă îi vom câștiga”, spune viceprimarul din Șura Mică, Valentin Istea.
După model francez
Modelul concursului, afirmă șefii județului, este preluat de la capitala regiunii Bretagne din Franța, orașul Rennes. “Vom înființa o comisie independentă, de specialiști, care va fi aprobată prin hotărâre de Consiliu Local. În componența comisiei vor fi reprezentanți de la Protecția Mediului, de la Direcția de Sănătate, de la Ape…”, a declarat astăzi președintele CJ, Ioan Cindrea.
Se vor lua în considerare 9 criterii pe care administrațiile trebuie să le îndeplinească. Acestea sunt: Protecţia mediului şi gospodărirea apelor (colectarea şi depozitarea deşeurilor, evacuarea apelor uzate şi a dejecţiilor/staţii de epurare, decolmatarea şi igienizarea văilor, pădurilor şi râurilor, organizarea serviciilor publice de salubritate a localităţilor), Urbanism şi amenajarea teritoriului (întreţinerea patrimoniului, a spaţiilor publice şi a infrastructurii, valorificarea zonelor protejate: monumente istorice, de arhitectură şi de artă, monumente ale naturii, disciplina în construcţii, întreţinerea cimitirelor, inclusiv a cimitirelor eroilor), Agricultură şi fond funciar (stadiul de aplicare a legilor fondului funciar şi forestier, teren arabil cultivat în proporţie de 80% până la 100% din suprafaţa totală existentă), Activitatea economică (număr de agenţi economici activi, număr de locuri de muncă nou create, gradul de colectare a impozitelor, taxelor locale şi alte venituri proprii, pregătirea de proiecte pentru atragerea de surse externe de finanţare rambursabile/nerambursabile), Administraţie publică, apărare civilă şi ordine publică, Sănătate publică (unităţi autorizate sanitar, asigurarea serviciului medical permanent, asigurarea cu apă potabilă şi canalizare a instituţiilor publice şi a populaţiei), Învăţământ, cultură, sport (alocaţii bugetare pentru învăţământ, cultură şi sport din bugetul localităţii, cu excepţia salariilor, dotarea cu calculatoare în instituţiile de învăţământ raportat la populaţia şcolară, numărul de volume rulate în biblioteci raportat la populaţie, numărul de copii domiciliaţi pe raza oraşului/comunei care frecventează învăţământul obligatoriu, numărul de concursuri sportive organizate şi numărul de participanţi), Asistenţă socială şi protecţia mediului (organizarea unui serviciu public de asistenţă socială, numărul de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap în plată, numărul de asistenţi maternali, numărul de copii instituţionalizaţi), printre care cele de urbanism, ecologie, frecventarea școlii de către copii și aspectul localității.
“Criteriile sunt foarte largi, cu multe puncte, subpuncte… Nu că sunt greu de îndeplinit, dar sunt mult mai largi”, este de părere viceprimarul de la Șura Mică, Valentin Istea.
Criteriul “de rezervă”
Cel de-al nouălea criteriu este un evaziv “alte activități”, care lasă loc de interpretări. Întrebat ce înseamnă acest criteriu, Cindrea a răspuns că „poate să apară ceva nou, pe care comisia să-l considere esențial în departajarea localităților”, adăugând că un eventual criteriu politic în desemnarea câștigătorilor este “exclus”.
Doar doi dintre cei 13 primari care s-au înscris până acum în competiție sunt reprezentanți ai opoziției.
Consursul a mai fost organizat și în mandatul 2000-2004, când la conducerea CJ se afla tot un membru social-democrat, Constantin Morar.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Tag-uri: Consiliu Local , Ioan Cindrea , Copșa Mică , Şeica Mică , sura mica , Consiliul Județean , Constantin Morar , Protecţia Mediului Sibiu , Râu Sadului , Conducerea Consiliului Județea , Valentin Istea
Vizualizari: 389
Ultimele comentarii
Acum 13 ore
Willy
Acum 13 ore
John Doe
Acum 13 ore
Newman
Acum 13 ore
Newman
Acum 14 ore
Q