O inmormantare, un circ sau o lectie? Funeraliile lui Florin Cioaba

Excesiv tratată de presă, cu mult sub așteptări tratată de membrii comunității rrome. Pe scurt, așa a fost reflectată în presă moartea regelui autoproclamat al rromilor, Florin Cioabă. În spatele acestei istorii scurte stau, însă, zile întregi de așteptare și speculații, care au fost la un pas să se transforme într-un război cu trei părți implicate: familia Cioabă, pe de o parte, presa de cealaltă parte, dar și opinia publică, agresiv “bombardată” cu informații pe marginea subiectului.

Primele zile: așteptare și confuzie

Vestea morții lui Florin Cioabă a venit duminică, 18 august. Fiul cel mare al autoproclamatului rege, Dorin Cioabă, a fost cel care s-a îngrijit de relația cu presa, avidă de informații despre ce s-a petrecut în spitalele din Antalya, Turcia, unde tatăl său a fost internat. Pentru că nici partea turcă și nici familia Cioabă nu stăpâneau bine nicio limbă de circulație internațională, comunicarea s-a făcut anevoie. S-a vehiculat o sumă imensă, de 350.000 de dolari care ar fi trebuit plătită spitalului unde Florin Cioabă a fost tratat în ultimele zile de viață. Familia a solicitat o echipă de traducători specializați, dar și sprijinul Ambasadei României la Istanbul. În cele din urmă, cu ajutorul traducătorilor, apele s-au liniștit, iar factura finală a fost de 15.000 de euro pentru primul spital în care Florin Cioabă a fost internat și alți 22.000 de euro pentru cel de-al doilea, în care și-a găsit și sfârșitul. “Sprijinul” autorităților române s-a limitat la declarații beligerante emise de la Palatul Victoria, respectiv de la Cotroceni. În cele din urmă, chiar și trupul neînsuflețit al liderului rrom a ajuns în țară cu o cursă de linie, plătită de familie.

Fiul cel mare al lui Florin Cioabă, Dorin, a declarat în repetate rânduri că personalul medical din Turcia s-a purtat neprofesionist. “Solicitam o apă plată și ni se aducea un bilețel scris de mână, cu prețul. Nu am primit chitanțe, nimic, iar la factura finală am negociat la sânge, ca la piață. Așa merg treburile la ei”, a spus Dorin Cioabă. Acesta s-a arătat hotărât să dea în judecată spitalul în care tatăl său a murit, pentru malpraxis. “Medicii din România, dar și ei, acolo, în Turcia, au spus că tatăl meu nu este operabil, pentru că starea lui este prea gravă. Cu toate astea, ei au încercat să intervină chirurgical, să îi monteze aparatul acela pe inimă. Dar inima tatălui meu nu a făcut față și a cedat”, a spus Dorin Cioabă. Un amănunt, însă, îi poate împiedica pe membrii familiei să ajungă la instanțele internaționale: pentru că și-au dorit ca trupul neînsuflețit să ajungă cât mai repede în țară, aceștia au refuzat efectuarea autopsiei.

În tot acest timp, bulevardul Alba Iulia, respectiv tronsonul de trotuar opus celui pe care se află reședința familiei Cioabă, a fost ocupat de jurnaliști. O adevărată desfășurare de forțe s-a înșirat pe un perimetru de 100 de metri pătrați: reporteri, cameramani, asistenți, fotografi, producători de locație, care de transmisie în direct, generatoare de curent, lămpi de televiziune, un studio ad-hoc așa cum Sibiul nu a văzut nici măcar în anul său de maximă glorie, 2007.

Înmormântarea și încoronarea. Circul

Contrar tuturor așteptărilor, cu o zi înainte de înmormântare, veștile despre disputele pe coroana regală a lui Florin Cioabă au început să ia amploare. Așa-numitul Consiliu de Coroană nu a reușit să ajungă, în ultima noapte de priveghi, la niciun consens. Cu câteva ore înainte de ceremonia de încoronare, apropiații familiei au declarat că va avea loc o dublă înscăunare: atât fiul cel mare, Dorin, cât și fiul cel mic, Daniel, urmau să devină regi. Explicația oficială a fost că, potrivit tradiției țigănești, moștenitorul de drept al familiei este mezinul, și nu fiul cel mare. Dorința evidentă a lui Florin Cioabă a fost, însă, ca Dorin să îl moștenească – acesta din urmă are studii juridice, este mediator autorizat de statul român și președinte al Tribunalului romilor. Surse neoficiale au susținut că fiul cel mic, Daniel, a fost îndemnat și susținut în “lovitura de coroană” de membri ai lumii interlope, de care acesta s-ar fi înconjurat.

Dorin Cioabă a încercat să împace ambele părți și a fost de acord ca fratele său să fie cel care primește coroana originală a tatălui său și să fie declarat regele rromilor din România. Pentru fiul cel mare al lui Cioabă s-a făurit o coroană în casă, cu câteva ore înainte de ceremonie, din 24 de bani din aur de 24 de karate, luați din salbe țigănești. Dorin a fost declarat “rege internațional al rromilor” și a fost ales, sâmbătă dimineață, de reprezentanți ai rromilor din Rusia, Statele Unite, Serbia, Lituania, Republica Moldova și România, președinte interimar al Uniunii Internaționale a Romilor, în locul tatălui său.

Lecția

Moartea lui Florin Cioabă ar fi putut fi un bun prilej pentru un mesaj pozitiv adresat rromilor din țară. A fost tratată, însă, mai degrabă ca un carnaval. Ceea ce s-a spus destul de puțin în ultimele zile este tocmai ceea ce nu ar fi trebuit ignorat: Florin Cioabă a fost, de-a lungul vieții sale, un om care nu a căzut, ca alți membri ai etniei sale, nici în patima chefurilor cu manele (de altfel, cântăreții celebri pe care presa de scandal i-a așteptat la înmormântare nu au sosit la Sibiu) și nici în cea a aurului purtat excesiv. Nici Florin Cioabă, nici soția și nici copiii săi nu au apărut în public acoperiți de ghiuluri sau salbe din aur (cu excepția coroanei și a sceptrului regal cu care autoproclamatul rege s-a fotografiat). Vecinii apropiați ai familiei Cioabă, care nu sunt de etnie rromă, au venit la înmormântare, în semn de respect, pentru că, au spus ei, niciodată nu au avut probleme între ei și nu s-a întâmplat vreodată ca, în curtea familiei, să se petreacă bairamuri cu muzică la maxim. Unii dintre vecinii care au locuit ceva mai departe de reședința Cioabă au spus chiar că nici nu au știut că acolo se afla aceasta, pentru că familia a fost una care nu a ieșit în evidență în cartier.

Florin Cioabă, pastor penticostal la biserica din Turnișor, a fost condus pe ultimul drum și de credincioși români care i-au ascultat predicile. Autoproclamatul rege a fost un lider mai degrabă solitar. Nu întotdeauna susținut de comunitatea dezbinată a rromilor, Cioabă a intervenit mereu pe lângă autoritățile din țară și din Europa pentru recunoașterea drepturilor minorității. Eforturile sale au făcut ca rromii cărora comuniștii le-au confiscat aurul moștenit din moși-strămoși să primească o parte din averi înapoi, iar unul dintre marile sale proiecte a fost ca și rromii victime ale Holocaustului (potrivit Wikipedia, o jumătate de milion de țigani au murit în timpul genocidului) să aibă un monument prin care să le fie recunoscut sacrificiul.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Adela Mohanu