Bine ca se face?

Centura ocolitoare a Sibiului a fost terminată cu o întârziere de patru ani față de termenul inițial. DN14 Sibiu – Mediaș – Sighișoara și-a depășit și termenul deja prelungit o dată. La fel, șantierele autostrăzii Sibiu – Orăștie au întârzieri de mai bine de jumătate de an, în timp ce pentru unul dintre loturi de pe acum se anunță că termenul inițial va fi ”sărit” cu un an și jumătate. Centura ocolitoare a Mediașului a murit încă din faza studiului de fezabilitate, banii împrumutați de la Banca Mondială pentru realizarea acestui proiect naiba mai știe pe unde au ajuns.

Sunt doar patru proiecte rutiere cu un impact direct asupra a sute de mii de oameni. Întârzierile de care amintesc mai sus reprezintă, însumate, ani în care problemele de trafic au continuat să existe, să genereze disconfort, pierderi materiale și, uneori, poate chiar și pierderi umane.

Însă nimeni, sub nicio formă, nu plătește. Am tot auzit de FIDIC roșu și FIDIC galben de mi s-a acrit la fiecare discuție cu autoritățile sau consultanții. În ambele situații îmi erau invocate ”contracte beton” (sub FIDIC galben, dom'ne, de la Europa venite), contracte descrise drept tomuri întregi de prevederi stricte și de penalizări ce nu pot fi ocolite de cei vinovați. Doar că nu avem astfel de vinovați. Constructorul va avea întotdeauna un prieten de nădejde în condițiile meteorologice care îl împiedică să termine la timp. În plus, în fiecare șantier deja început există vicii ascunse. Fie o alunecare de teren nesemnalată de studiul geo, fie o rețea de utilități uitată de la relocare, fie o pădure sărită de la exproprieri. Iar vina pentru astfel de erori, de obicei, se împarte și nici naiba nu mai stă să o cuantifice pentru fiecare în parte și să ceară sancțiuni.

Iar după fiecare inaugurare amețită de atâta întârziere mai apare câte un ”bine că s-a făcut, totuși”, când facerea asta a însemnat bani încasați de constructor, salarii încasate de reprezentanții statului ce l-au angajat pe constructor și nervi serviți zilnic pentru oamenii de rând. ”Mai bine mai târziu, decât niciodată” ar trebui să se aplice și în domeniul sancțiunilor,