Vasile Ion Barb, cel de-al 24-lea comandant al Spitalului Militar din Sibiu, vorbește despre istoria celor 95 de ani de existență a spitalului sibian și importanța lui pe plan național.
Rep.: Spitalul pe care îl conduceți tocmai sărbătorește 95 de ani de existență și nu multă lume știe istoria și importanța lui în Transilvania. Cum a evoluat Spitalul Militar în acești 95 de ani?
Vasile Ion Barb: În cadrul măsurilor întreprinse de Consiliul Dirigent – cu sediul la Sibiu - măsuri consacrate înfiinţării Armatei de Transilvania, în luna martie 1919 a fost înfiinţat acest spital, care este prima unitate spitalicească a Armatei Române din Transilvania şi a fost dislocat în clădirile în care fiinţează şi în prezent, în care a funcţionat spitalul militar nr. 22 „Franz Josef” al armatei austro-ungare de ocupaţie, în Transilvania. Menţionez că în cei peste 95 de ani de existenţă, spitalul a purtat mai multe denumiri: Spitalul Militar al Corpului 7 Armată, Spitalul Militar „Regele Carol al II-lea” şi Spitalul Militar Sibiu „Regina Mamă Elena”, până în anul 1947. Din 1991 poartă actualul nume „Spitalul Militar de Urgenţă”, la care în anul 2002 i s-a adăugat numele Generalului Locotenent dr. docent Alexandru Augustin. Primul comandant al spitalului a fost medicul militar mr. Wilhelm Kondor, urmat de alţi 23 de comandanţi, eu fiind al 24-lea. În anii celui de al II-lea Război Mondial spitalul a fost declarat spital de zonă interioară, cu misiunea de a îngriji răniţii nerecuperabili, respectiv invalizii de război. După 23 august 1944, spitalul a îngrijit şi răniţi din armata noului aliat, respectiv militari sovietici. În prezent, spitalul asigură starea de sănătate a militarilor şi a familiilor acestora din Sibiu şi din toată zona de responsabilitate, pentru structurile MApN, MI, precum şi a cadrelor militare în rezervă, a veteranilor de război şi a tuturor persoanelor care doresc să beneficieze de servicii medicale la acest spital.
Rep.: De asemenea, nu mulți sibieni știu că ați avut o implicare serioasă în tratarea sibienilor și în timpul revoluției din 1989?
V. I. B.: În acele zile memorabile, începând cu 22 decembrie orele 12:00 şi până la începutul lunii ianuarie 1990, personalul de aici a trăit clipe unice în viaţa lor şi şi-a îndeplinit misiunile încredinţate precum într-o campanie militară de luptă. Ei şi-au dovedit din plin coeziunea, sprijinul organizatoric şi de răspundere faţă de actul medical, iniţiative, promptitudine şi neînfricare, afecţiune sufletească faţă de cei 54 de răniţi internaţi aici. Activitatea personalului acestui spital, din timpul revoluţiei din decembrie 1989 a fost apreciată şi evaluate la nivelul MApN, cu calificativul maxim constituind şi o valoroasă experienţă deosebit de utilă şi eficientă în situaţii de urgenţă, adaptabilă la condiţiile războiului modern sau în alte situaţii neprevăzute.
Rep.: Ce implicare au cadrele medicale în teatrele de război internaționale?
V. I. B.: Constituie încă un motiv de mândrie pentru noi că am fost solicitaţi să participăm la asigurarea sănătăţii militarilor Armatei Române şi ale armatelor aliate, în teatrele de operaţii din Balcani şi din Orient. Astfel, în februarie 1991, lt.col. dr. chirurg Daniel Sora, a participat cu spitalul chirurgical de campanie nr 100 al armatei britanice, la operaţiunea „Desert Storm”, din Golful Persic. Între iulie 1993 – ianuarie 1994, acelaşi chirurg a participat cu Spitalul Românesc de Campanie nr 50 la misiunea UNOSOM II din Somalia, cu o notabilă contribuţie la reuşita ei. Într-o perioadă ulterioară, au participat la aceeaşi misiune şi asistentele medicale Bucătaru Florina şi Coca Doiniţa, infirmiera Şandru Maria. Mai târziu, în misiunea din Angola, au participat medicii anestezişti dr. Onea şi dr. Moldovan şi asistentele Baltaga Rodica, Munteanu Monica, Coca Daniela, Bădilă Mioara şi infirmiera Şandru Maria. Mai menţionăm faptul că, în timpul aplicaţiei militare în cadrul Parteneriatului pentru Pace „Cooperative Determination Sibiu 95”, lt. col. dr Daniel Sora a fost ales de şeful Direcţiei Medicale al Armatei Române între cei trei profesori instructori medicali români şi a predat, timp de o săptămână, participanţilor din 9 ţări (NATO) în cadrul unui atelier practic „Politraumatismele în cadrul războiului modern”, curs elogios apreciat de generalii români şi străini care au condus aplicaţia. În prezent, asistenta medicală Lăcrimioara Lomnăşan, face parte din asociaţia internaţională a asistenţilor medicali din spaţiul francofon, care ne reprezintă cu demnitate, fiind unica din armata română în acest for.
col. (r) Victor Neghină
Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download
Urmăriți-ne pe
Instagram /
Facebook /
YouTube
Tag-uri:
Armatei Române ,
Victor Neghină ,
Spitalul Militar ,
Direcţiei Medicale ,
Franz Josef ,
Doctor Alexandru Augustin ,
Spitalului Militar ,
Regele Carol ,
Spitalul Militar Sibiu ,
Regina Mamă Elena ,
Consiliul Dirigent ,
Doilea Război Mondial ,
Baltaga Rodica ,
Bucătaru Florina ,
Bădilă Mioara ,
Coca Daniela ,
Coca Doiniţa ,
Cooperative Determination Sibi ,
Daniel Sora ,
Desert Storm ,
Generalului Locotenent ,
Golful Persic ,
Lăcrimioara Lomnăşan ,
Munteanu Monica ,
Spitalul Românesc ,
Vasile Ion Barb ,
Wilhelm Kondor ,
Şandru Maria
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Giurea
Acum 1 oră
Gheorghe ion
Acum 1 oră
Dragos
Acum 1 oră
UndeEGloata?NuE
Acum 1 oră
SIM