Joi,
28.03.2024
Innorat
Acum
11°C

"Am trecut de la cantitate la calitate"

Rectorul Universității „Lucian Blaga”, Ioan Bondrea, vorbește despre împlinirile și neajunsurile primilor doi ani de mandat, despre celebrarea a 45 de ani de învățământ superior în Sibiu, dar și despre poziționarea ULBS în raport cu alte universități din țară.
 
Reporter: Ce înseamnă pentru dumneavoastră 45 de ani de ULBS?
Ioan Bondrea: Învățământul superior în Sibiu își are rădăcinile mult mai în spate. Anul viitor vom aniversa 230 de ani de când teologia a avut primul curs, primul seminar teologic, dar am vrut să marcăm acești 45 de ani pentru că înseamnă în primul rând 45 de ani de continuitate a universității noastre. În 1969, secția de istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca s-a înființat la Sibiu. Au urmat literele, dreptul, mecanica, din 1969 fiind continuitate sub diferite denumiri și forme. Dorim să petrecem acest eveniment împreună cu prieteni din țară și străinătate.
 
Rep.: Câți invitați veți avea?
I.B.: Din țară vom avea rectori și președinți de la majoritatea universităților, iar din străinătate vom avea parteneri importanți de la universități din Europa, Asia, țări precum China, Taiwan, Japonia...
 
Rep.: Mulți invitați din est.
I.B.: Sunt destul de mulți, dar nu neapărat din est, vor fi și din Germania, Ungaria, Spania, Marea Britanie. Va fi o săptămână întreagă, 12 – 18 mai, încărcată de manifestări culturale și științifice. Vom avea la Sibiu prima conferință internațională a studenților, pe urmă conferințe internaționale în domeniul dreptului, matematică, informatică și multe, multe altele. Vom decerna și două titluri Honoris Causa - președintelui Academiei de Studii Economice din Spania și rectorului Universității Babeș-Bolyai. Vineri seara, la Sala Thalia, vom avea o festivitate omagială urmată de un concert simfonic susținut de Filarmonica din Sibiu. Iar în ziua următoare vom face o deplasare la Sâmbăta de Sus.
 
Rep.: Nu pare ciudat că rădăcinile ULBS țin de latura umanistă, istorie, litere, în timp ce în ultimii ani accentul a căzut pe inginerie, științe? S-a schimbat profilul universității în acești 45 de ani?
I.B.: Lucrurile acestea se schimbă de la an la an. Cererea și oferta pe piața forței de muncă este tocmai o poveste nouă. S-au schimbat multe lucruri în 45 de ani, s-au schimbat priorități și așa cum arată astăzi strategia universității până în 2020 zona științelor tehnice, medicale sau a industriei alimentare devine prioritară. Dar asta nu înseamnă că nu există în universitate centre de excelență în domeniul umanist. Avem multe exemple, mai ales din zona teatrului sau a literelor.
 
Rep.: Cum credeți că vor fi următorii 45 de ani?
I.B.: În cei doi ani de când sunt la conducerea universității am încercat să ne stabilizăm ca număr de studenți și număr de cadre didactice. Din motive obiective, dar și subiective, am trecut de la cantitate la calitate. Acest lucru aș vrea să se simtă și în următorii 45 de ani. Cu siguranță că peste 45 de ani, cei care vor discuta pe această temă, sigur vor sesiza schimbări. În orice caz, eu vreau să subliniez dorința ca în următorii 45 de ani universitatea să existe ca un pilon important al Sibiului și al județului. Universitatea va trebui să fie un pol de dezvoltare care să contribuie la creșterea patrimoniului cultural, economic și social și să genereze o creștere a calității vieții locuitorilor din județ.
 
Rep.: Dacă vom mai vorbi despre județul Sibiu.
I.B.: Și dacă vorbim despre regiunea Sibiu, dorința rămâne aceeași.
 
Rep.: Sunteți aproape de jumătatea mandatului dumneavoastră de rector. Cât ați reușit să realizați din ce v-ați propus?
I.B.: Nu aș putea să spun un anumit procent pentru că și programul meu a avut câteva direcții importante pe care le-am urmat. S-au mai schimbat lucrurile din mers, din cauza condițiilor de finanțare, a modificărilor legislative, și totuși am încercat să facem ordine în partea administrativă, să identificăm acele procese care sunt viabile și duc la dezvoltarea universității în timp ce le eliminăm pe cele neproductive. Cred că am reușit să imprim și o altă vizibilitate universității, atât în Sibiu, în țară, dar și în străinătate. Există o dinamică puternică în ceea ce privește parteneriatele universității cu mediul de afaceri și alte instituții din străinătate. Aceste lucruri se reflectă inclusiv asupra modului în care absolvenții noștri își găsesc un loc de muncă. Nu în ultimul rând, am încercat să imprim un alt stil de conducere, unul mult mai deschis, mai transparent și mai dinamic. Sigur, sunt încă multe de făcut. Suntem în anul decisiv în optimizarea planurilor de învățământ, aici avem un balast destul de important. Suntem în anul în care vrem să implementăm instrumente unice de management pentru toată universitatea, pornind de la activitatea cadrelor didactice și analiza costurilor pe programe de studii și domenii de licență, până la eficientizarea spațiilor de învățământ.
 
Rep.: E un lucru puțin mai ciudat pentru un om aflat într-o funcție de conducere, cel puțin în Sibiu: ușa de la biroul dumneavoastră este mereu deschisă. E un factor de stres pentru secretară să știe că oricine poate auzi ce se întâmplă aici, poate intra, poate vedea?
I.B.: Deocamdată nu s-au plâns secretarele (râde n. r.). Pentru mine asta înseamnă transparență totală. Ușa este deschisă pentru toți angajații universității, în funcție de programul meu. Acesta este un tribut oferit funcției, viața de familie dându-se peste cap. Timpul parcă s-a condensat. Marți spun că abia a trecut luni și vine ziua de vineri. Dar nu mă plâng, am venit cu ideea de a face ceva pentru universitate și vreau să-mi duc ideile la bun sfârșit. 
 
Rep.: Ce v-ați propus neapărat să faceți și încă n-ați reușit?
I.B.: Mă lupt de doi ani de zile să rezolv unele lucruri. În acești doi ani s-au tot schimbat condițiile economice și politice, am prins mai mulți miniștri și din păcate încă sunt la faza de promisiuni, dar țin foarte mult la proiectul sălii de sport al universității. Am promisiuni că investiția va demara dar încă sunt neclare lucrurile în privința terenului. Nu mi se pare normal că o universitate ca a noastră, care are și specializare în domeniul sportului, să nu aibă o bază sportivă proprie. Aici este și regretul că în Sibiu sportul nu prea are susținere, nici din partea oamenilor de afaceri și nici din partea autorităților. Ca să vă dau un exemplu, priviți ce se întâmplă la clubul nostru CSU Sibiu, care chiar dacă are performanțe nu este susținut. 
 
Rep.: Ce sfat ați da unui licean sibian care se pregătește să intre la o facultate? Să rămână la o universitate din țară sau să meargă în străinătate? Să rămână în Sibiu, și dacă da, spre ce l-ați îndruma să meargă?
I.B.: În ziua de azi foarte multă lume își dorește să studieze în străinătate. Este oarecum normal, dar pe învățământul românesc se pune o presiune, și obiectivă, însă de multe ori subiectivă, susținută tocmai pentru a oferi facilitățile necesare astfel încât să plece cât mai mulți studenți în străinătate. Vreau să vă spun că în străinătate lucrurile nu sunt chiar atât de roz pe cât par. Uitați-vă la situația din Europa, uitați-vă la condițiile oferite românilor și bulgarilor în Marea Britanie. Sfatul meu pentru cei care își proiectează viitorul și dincolo de studii: finalizarea studiilor în străinătate constituie un atu dacă doresc să muncească în afara țării. Pentru cei care își văd viitorul aici, este bine să își facă studiile în România. Pe urmă, un masterat, un doctorat sau post-doctorat se poate face și în afară pentru specializare. Celor care doresc să rămână în Sibiu sau să vină în Sibiu, le transmit că pot să se gândească încrezători la cariera lor viitoare: universitatea noastră are domenii foarte variate, acreditate, cu numeroase centre de excelență și numeroase parteneriate cu mediul de afaceri și companii de top. Noi le oferim o siguranță studenților că își vor găsi un loc de muncă de înaltă calificare. Mă refer în egală măsură atât la zona tehnică cât și la cea medicală, economică, a științelor exacte, dar nu numai.
 
Rep.: Unde credeți că se află ULBS în raport cu celelalte universități din țară, din toate punctele de vedere?
I.B.: La nivel înalt se discută în prezent despre implementarea unor modalități de finanțare în baza unor indicatori de calitate. Acești indicatori diferă, dar per ansamblu universitatea noastră este bine văzută și bine poziționată în rândul universităților de educație și cercetare. Eu o văd în primele 15 universități din țară din cele 49 câte sunt. Sunt domenii în care excelăm și depășim universități de renume. Aici mă refer la acest dinamism al parteneriatelor internaționale și al legăturilor cu mediul de afaceri. ULBS este singura din țară implicată în mai multe proiecte de tipul Erasmus Mundus cu Asia. Recent avem charta completă Erasmus plus astfel că putem să aplicăm oriunde în lume proiecte și programe Erasmus. Aici excelăm și suntem înaintea multor universități importante. Zona de cercetare este iarăși una în care avem numeroase proiecte și ne bucurăm de recunoaștere internațională. Condițiile de masă și cazare iarăși sunt deosebite. Laboratoarele sunt foarte bine dotate. Suntem încrezători că pe viitor lucrurile se vor dezvolta și mai bine.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Alin Bratu

de Alin Bratu

Politic
Telefon:
0745 590 991

alin[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

5 comentarii

Scutea

Acum 10 ani

Cati ani s-a \'facut\' cantitate ? De zece ori mai multi trebuie ca sa treci la calitate!!!
Raspunde

joseph

Acum 10 ani

Calitate s-a făcut până prin 89, dar bondrea n-are de unde să știe chestia asta pentru că pe vremea aia era mai mult la uascr decât la cursuri ..
Raspunde

european

Acum 10 ani

industria de diplome foloseste in primul rand cadrelor didactice; absolventii sunt pregatiti pentru o lume care nu exista , nici in Ro. nici altundeva, unde pui hartia/diploma pe masa, fixezi tu salariul si pe urma vezi cat si ce poti. Cei ce supravietuiesc in strainatate fac niste eforturi supraomenesti sa razbeasca in sistemnul de performanta, cei ce ramana in tara fac joburi pentru care nu se cere calificare. Si atunci te intrebi: ce aduce tarii o industrie care produce \"rebuturi\" ( imi cer iertare fata de cei care cred in meseria pe care o studiaza) si exporta fara a lua nici un ban pentru marfa exportata?
Raspunde

ToTo

Acum 10 ani

Ce e uascr ???
Raspunde

joseph

Acum 10 ani

Uniunea Asociatiilor Stundentilor Comunisti.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus