Luni,
28.11.2022
Ceata
Acum
0°C

Vopsitorilor – strada cu cea mai veche denumire pastrata pana azi

Serialul străzilor din Sibiu, despre care nici broşurile nu mai prea relevă nimic turiştilor, continuă şi în această săptămână, cu străzile din Oraşul de Jos. 
 
Strada 9 Mai a fost atestată în 1556 cu numele de strada Elisabeta, iar din 1947 devine strada 9 Mai. 
„Este una dintre cele patru străzi importante ale cetăţii medievale. Cercetătorii spun că primul nucleu de case din Sibiu s-a format la intersecţia străzilor Faurului, Ocnei şi 9 Mai. În partea opusă a străzii, cam unde sunt acum blocurile, au existat două mănăstiri, una franciscană şi una dominicană, în sec. al XIII-lea, iar oraşul, cum se tot mărea, locuinţele aveau tendinţa să înainteze spre mănăstiri şi aşa s-a lungit strada şi s-a ajuns până acolo. În capătul străzii era Poarta Elisabeta şi aceasta e zona de care se lega drumul care ducea spre Agnita şi Braşov, un drum extrem de important în vremea ceea”, povesteşte Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Sibiu.
Istoricii mai spun că strada 9 Mai este cea mai mare stradă, ca întindere, din Sibiul Medieval, iar aici locuiau doar breslaşi înstăriţi.
Considerat unul dintre cele mai vechi nume de străzi din Sibiu încă folosite, Vopsitorilor, numele altei străzi importante din Oraşul de Jos, a fost folosit din 1892 rămânând neschimbat până azi.
Strada Vopsitorilor, atestată în 1751 cu numele de Marea Stradă, a devenit Vopsitorilor după mai bine de un secol, pentru că pe lângă lunca Cibinului erau şi nişte pârâiaşe, iar un astfel de pârâiaş ”intra” în zona Aleii Filozofilor şi ieşea din cetate la Poarta Ocnei, traversând strada Vopsitorilor. Aici locuiau doar vopsitorii. Aceştia aveau nevoie de pârâiaşul respectiv deoarece ei erau nevoiţi să locuiască în zone mai retrase, mai la marginea cetăţii, vopselele pe care le foloseau pentru haine mirosind foarte urat. De aceea în râu spălau hainele, îşi curăţau pensulele şi chiar aruncau în râu vopseaua care nu mai era bună.
Există păreri potrivit cărora râul respectiv şi acum mai curge pe sub oraş. Tot pe strada Vopsitorilor este o clădire foarte valoroasă pentru că este o clădire de breaslă, care păstrează încă forma scripetelui medieval prin care se urca marfa şi care are desenat şi acum pe poartă un soare.
 
Cel mai vechi spital din România
 
Despre strada Zidului istoricii spun că a fost atestată în 1872, iar până atunci acolo era un zid de fortificaţie a incintei a patra a cetăţii şi odată cu demolarea zidului s-a format strada. În spatele ei existau două mici cimitire şi în spatele Turnului Pielarilor exista o şcoală. Era o zonă care aparţinea unui spaţiu industrial al Sibiului de la sfârşitul secolului al XIX-lea, prin urmare a fost deschisă circulației după demolarea acestei zone.
Povestea străzii Azilului merită cunoscută, cu atât mai mult cu cât  aici a fost deschis în 1292 cel mai vechi spital din România. „Atestată în 1872 ca strada Spitalului, strada devine în 1947 Azilului. Strada ia naştere acolo când se construieşte o biserică şi locuinţele  începe să se formeze în jurul bisericii. Apoi nucleul de locuinţe înaintează şi aşa prinde formă zona ceea. După 1250, în cadrul bisericii devenită mănăstire, s-a deschis un spital. Acesta a devenit în timp azilul de azi, de la care şi-a luat şi strada numele. Acesta e cel mai vechi spital din România, fiind deschis în 1292”, mai spune Răzvan Pop.
Strada Ocnei datează din 1598 când i se spunea „Sub Podul Minciunilor”. Numele vine de la faptul că pe acolo trecea drumul vechi care venea de la Ocna Sibiului şi se lega de drumul medieval. Este una dintre cele mai vechi străzi din Sibiu şi aici s-au format unele dintre primele parcele pe care s-au construit case. Este considerată „una dintre cele patru mari magistrale ale cetăţii”.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

8 comentarii

Georg

Acum 8 ani

Asa le zapaciti de sta mâtza-n coada...Ghemul tot l-ati incalcit, amestecati etimologiile rom^nesti recente, bazate pe legende dupa ureche, cu cele germane....De ex. Str. actuala ZIDULUI era in romaneste Strada ZIDARILOR, traducere din germana Die Maurergasse, pentru ca aici exista (nu neaparat ZIDUL -era si este- dar NU pe zid se pune accentul), ci: TURNUL ZIDARILOR, deci aparat de Breasla ZIDARILOR...
Raspunde

Georg

Acum 8 ani

De fapt printre cele mai vechi denumiri PASTRATE, dar traduse: simplu: Piata Mare/Piata Mica, iar la strazi: Strada Noua/Neugasse si rasu\' lumii: auf der Hill/Movilei (numita APOI, deci 1474, Neu-Stifft (de la Biserica Dominicana II (Ursuline acum), cam atunci TERMINATA, nu inceputa...
Raspunde

Georg

Acum 8 ani

Cu regret: O EXPLICATIE MAI TÂMPITA NU AM INTÂLNIT de la Turnul Fierarilor, cititi ce scrie PE EL (de fapt Turnul Pulberariei!): [...]Aici locuiau doar vopsitorii. Aceştia aveau nevoie de pârâiaşul respectiv deoarece ei erau nevoiţi să locuiască în zone mai retrase, mai la marginea cetăţii, vopselele pe care le foloseau pentru haine mirosind foarte urat. De aceea în râu spălau hainele, îşi curăţau pensulele şi chiar aruncau în râu vopseaua care nu mai era bună.[...]
Raspunde

Georg

Acum 8 ani

Sa explic 3. VOPSITORI de TEXTILE, deci de STOFE, Pânzeturi, dar si FIBRE: LÂNA, Bumbac, In... Vopsitul se facea prin FIERBERE (in cazane, nu in cratite, cum v-ati putea inchipui) colorantul fiind dizolvat in APA....Cineva AUDE FALS...Surdul nu aude, dar o potriveste...
Raspunde

Georg

Acum 8 ani

Inca o PODOABA antologica: [...] în spatele Turnului Pielarilor exista o şcoală[...] GRADINA SCOLII, respective a Bisericii....Schülerschanze/Santul Elevilor era zona, apoi strada; la fortificarea moderna sec XVIII pe aici trecea santul fortificarii...
Raspunde

Georg

Acum 8 ani

La 5. Scoala cu GRADINA acolo era IN EPOCA MODERNA Evangelisches Gymnasium der Stadt Hermannstadt, deci Gimnaziul Orasului sub conducerea Bisericii Evanghelice, acum Liceul Bruckenthal care este si era tot SUS, la locul lui..deci nu undeva ascuns dupa Turnul Pielarilor...Gradina o avea SPRE fOLOSINTA primita, din partea Bisericii...Lotul era traditional al Bisericii...in Evul Mediu apartinuse de Biserica Catolica a orasului, Sta. Maria (acum Biserica Evanghelica), de aceea Turnul Pielarilor era numit printre altele si Marienturm, iar strada din fata, acum Rimski-Korsakov, era numita Mariengasse, Strada Sta. Maria..
Raspunde

rosu

Acum 8 ani

\"Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Sibiu\" - de fapt un habarnist. Observati cu cata grija se evita notiunea de sas sau sasesc. Probabil ca dacii or facut cetatea medievala.
Raspunde

rosu

Acum 8 ani

\"Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Sibiu\" - de fapt un habarnist. Observati cu cata grija se evita notiunea de sas sau sasesc. Probabil ca dacii or facut cetatea medievala.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus