Moment special la Festivalul de Teatru

Pentru fiecare categorie de public al unui festival există câteva momente de vârf, mai speciale, în funcție de capacitatea publicului de a recepta mesajele, deci în funcție de orizontul său spiritual.

Aș vrea să mă refer acum la un moment care s-a petrecut înafara strălucirii scenelor, a spectacolelor de stradă sau a conferințelor și burselor. Este vorba de vernisajul expoziției LUMEA CA TEATRU – având în prim-plan pictura-triptic cu acest titlu a maestrului Ștefan Câlția, apoi cele 7 afișe de expoziții realizate de pictor, și prilej pentru lansarea cărții despre aceste expoziții-eveniment în viața noastră artistică de după 1990: „I-II-III-IV-V-VI-VII – POVEȘTI CU ȘTEFAN CÂLȚIA”. Expoziția a fost adăpostită în holurile superioare ale Filarmonicii sibiene, numita sală Thalia, iar vernisajul a avut loc în seara de 7 iunie.

Momentul poate fi considerat ca un apogeu al actualei ediția FITS, pentru că Ștefan Câlția este unul dintre cei mai mari pictori români în viață, pentru că această lucrare monumentală a fost ambasadoare a artei românești în Europa, în anii grei de după 1990,(după cum ne prezenta călătoriile ei în lumea vestică Sorin Alexandrescu, la vernisaj) și pentru că autorul a generat, de ani buni, o cunună de evenimente spirituale – pornind de la realizările sale artistice, ajungând la fenomenul artistic la nivelul țării și implicarea lui în viața neamului, a Cetății, până la revalorizarea civilizației tradiționale românești (cu momentele ei de vârf din interbelic), pe coordonatele prosperității și efervescenței spirituale din acel Regat Creștin!

Din intervențiile lui Ștefan Câlția, ale criticilor Sorin Alexandrescu și Ion Parhon, cei prezenți la vernisaj au putut afla aspecte ale genezei monumentalei picturi, aspecte ale mesajelor extrem de revelatoare pentru epoca de dinainte de 1990, dar și despre Galeria Posibilă (din București, construită cultural de fiul Matei Câlția) și lumea curatorială ce asigură dialogul operei artistice cu publicul avizat și neavizat, difuzarea imaginii și mesajului ambiental, generat de travaliul multi-dimensional pe care un mare artist îl desfășoară până la finisarea operei pe pânză… Mi se pare, întotdeauna când vin în contact cu lucrări ale lui Ștefan Câlția, că acest travaliu de „învăluire” a subiectului, a temei alese, este foarte apropiat sufletului românesc, și mai specific sud-transilvan, căci obîrșia pictorului se află în Țara Făgărașului ! Și mai este, mereu prezentă pentru că este înnăscută, pecetea creștin-ortodoxă, întru care arta lui Câlția se desfășoară peste toate fruntariile culturii, situându-se la acea altitudine senină a valorilor perene!

În acest sens putem alătura demersul artistic al lui Horia Bernea de cel al maestrului Ștefan Câlția, pentru a ne sprijini de reperele de neclintit ale unei tradiții mereu înnoite – cheia valorii spirituale în artă și în viață !! Pentru cei tineri, care n-au cunoscut viața din anii finali ai utopiei comuniste, 1970-1989, chiar această uriașă pictură le poate descifra multe stări de lucruri și de simțire omenească, sub voalul unei imagini părând că ilustrează lumea teatrului… De altfel, pictorul povestește că o geneză a acestui triptic a fost și meditația la cum ar trebui să arate o lucrare, în 1988, care să celebreze aniversarea din 1989 a geniului eminescian – și inspirația a venit din versurile „Glossei” despre lumea ca teatru !

Dar se mai poate aminti cum creația artistică a lui Câlția se leagă de revalorizarea tradiției românești curat-creștine, de lumea satului de dinainte de comunism, care OFERĂ ȘI LUMII DE AZI SOLUȚIILE CORECTE !! Dintre fabuloasele „povești” ale cărții lansate în Festival aș aminti–o pe aceea legată de un studiu foarte aplicat asupra PEISAJULUI CULTURAL SUD-TRANSILVAN – „Peisajul agricol istoric. O perspectivă socio-ecologică” de Tibor Hartel, și făcând parte dintr-un studiu mai complex, întocmit de un colectiv de universitari germani, de-a lungul ultimilor ani.

 Și numai din această analiză a peisajului agricol, segregat pe aceste meleaguri în multe sute de ani de locuire, se poate realiza importanța păstrării unor echilibre între datul natural și economia umană – „ practicile agricole tradiționale reprezintă cheia formării bio-diversității și a peisajelor din sudul Transilvaniei. Menținerea valorii ecologice și a serviciilor ecosistemelor acestor peisaje în viitor o să depindă de continuarea practicilor agriculturale extensive – testate pe parcursul secolelor! ” Și se subliniază clar că soluțiile noi, satisfăcătoare pentru comunitățile umane de azi, trebuie să fie sustenabile și din perspectivă ecologică. La care se adaugă și valoarea de patrimoniu a acestor peisaje, parte a identității acestor locuri !!

Ultima oară când a expus la Sibiu, Ștefan Câlția a avut expoziție la Muzeul Brukenthal. În acele zile, Majestatea Sa Regele Mihai I, aflat în vacanță la Săvârșin (Arad), s-a urcat în mașină, a condus până la Sibiu și a venit să vadă expoziția maestrului pe care îl apreciază atât de mult; în aceeași zi s-a întors apoi la Săvârșin.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi