Expert in migratie in UE: ”Romania are cam acelasi viitor precum cel al coloniilor africane”

27 Iulie 2014 22:54

Jordi Vallespir Soler este profesor titular la Universitat de les Illes Balears, din Spania. El s-a aflat zilele trecute la Sibiu, ca invitat la Școala de vară ”Knowledge-based Green Economy”, organizată de Facultatea de Științe Economice și Serviciul de Relații Internaționale și Programe din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Cu această ocazie Jordi Vallespir Soler a acordat un interviu ziarului Turnul Sfatului în care vorbește de efectele migrației românilor către țările dezvoltate din Europa de Vest. Școala de vară la care a participat profesorul spaniol este un proiect finanțat în cadrul programului Erasmus Mundus Education and Culture.

Reporter: Nu sunteți pentru prima dată în România. Care este impresia dumneavoastră generală, ca spaniol, despre români?
Jordi Vallespir Soler: În primul rând, menționez că fiecare om percepe în mod diferit o țară sau alta. Cât mă privește pe mine personal, pot să spun că am avut ocazia să vin pentru prima oară în România acum 10 – 12 ani și am vizitat mai multe regiuni. Încă de la prima vizită am reușit să îmi dau seama singur că am trecut, fără niciun efort, peste toate preconcepțiile pe care le-am avut referitoare la țara voastră. Recunosc faptul că vedeam România ca pe o țară închisă, făcând parte din Europa de Est, și când am ajuns aici m-am întâlnit cu o populație mult mai asemănătoare mie, ca spaniol, decât mi-aș fi putut imagina. Ca să definesc printr-o vorbă întâlnirea mea cu România, aș spune că latinitatea este o caracteristică fundamentală pentru ambele popoare, atât cel spaniol, cât și cel român. Iar din punct de vedere al limbii, mă simt încântat când ajung aici, mă simt ca acasă, precum în Madrid, Zaragoza sau Valencia. Pe scurt, mă simt foarte bine.

Rep.: Continuând ideea, v-aș întreba care este imaginea spaniolilor despre România și despre românii care ajung să lucreze în Spania?
J. V. S.: Există două opinii majore referitoare la românii care muncesc în Spania. Însă aceste opinii nu se diferențiază de părerile referitoare la alte minorități prezente în Spania. Prima opinie este aceea că românii au dorința de a avansa, de a cunoaște mult mai multe, de a se dezvolta din punct de vedere social și cultural. Această părere înglobează majoritatea românilor din Spania, dar din păcate, este și cea mai puțin vizibilă. Cea mai vizibilă opinie a spaniolilor referitoare la români este cea legată de concetățenii dumneavoastră care apar în mass-media, cei care sunt prinși furând în zonele turistice sau făcând ilegalități. Din păcate, ei reprezintă o minoritate însă sunt mult mai vizibili. Statistic vorbind, rata delincvenței în general, în toată Europa de Vest, nu doar în Spania, nu este deloc direct proporțională cu rata imigranților prezenți. Ca peste tot, părerile europenilor despre români sunt influențate de părerile și experiențele personale. Dacă un magrebian (imigrant din nordul Africii - n.r.) îmi fură portofelul, voi spune că toți sunt așa, dar cu siguranță că nu este așa deloc. Schimbarea acestei mentalități ar trebui să facă parte din datoria noastră, a mea ca și pedagog, a dumneavoastră ca și jurnalist. Împreună ar trebui să luptăm împotriva acestor stereotipuri și să facem ca ele să rămână doar stereotipuri, nu să generalizăm.

Rep.: Poate din acest motiv vă și întreb astfel de lucruri.
J. V. S.: (râde n.r. ) Exact!

Rep.: Cele mai recente cifre statistice arată că sunt aproximativ un milion de români care muncesc în Spania. În același timp, știm cu toții că Spania trece printr-o perioadă de criză economică gravă. Eu vă întreb cum pot românii să pună umărul la revenirea țării dumneavoastră?
J. V. S.: Românii, ca și alți imigranți, vor fi primii dați afară de la muncă, din păcate, dacă apar probleme. Niciodată nu vor concedia un spaniol, dacă patronii pot alege între el și un român. Realitatea ne dovedește că depășirea crizei economice, atât în Spani,a cât și în alte țări vestice, este posibilă numai cu sprijinul imigranților. Eu nu sunt un expert în economie, dar din ce m-am informat am aflat că pe piața muncii se află multe joburi vacante pe care populația autohtonă le refuză. Concluzia, a specialiștilor nu doar a mea, este că avem nevoie de imigranți, mai ales în domenii precum serviciile, agricultura sau construcțiile. Eu cunosc bine situația din insulele Baleare, unde predomină turismul și 90 la sută din joburile existente derivă din turism. Noi avem, cu aproximație, un milion de locuitori și primim în fiecare an, în mare, 13 milioane de turiști. Criza economică nu s-a reflectat în niciun fel în turism, nu s-a înregistrat nicio scădere a numărului de vizitatori. Dimpotrivă, directorii și patronii au profitat de criză pentru a reduce salariile.

Rep.: În urmă cu mai puțin de o lună, de la Sibiu s-a inaugurat primul zbor direct către Londra, capitala acelei țări care se temea de o invazie a românilor...
J. V. S.: Ceea ce au făcut românii nu diferă prea mult de ceea ce se întâmplă, într-o oarecare măsură, în Spania. Se numește ”fuga creierelor”. Tinerii nu găsesc de lucru în țara lor și atunci pleacă să-și caute în țări precum Franța sau Anglia sau Germania. Noi numim acest fenomen ”anticooperare”. Majoritatea țărilor doar dau senzația că întind o mână de ajutor, în timp ce profită de oamenii buni și bine formați din țările mai puțin dezvoltate. Ar trebui să existe o relație cât de cât de cooperare, însă doar unii au de câștigat, relația este de anticooperare. Uniunea Europeană ar trebui să intervină în relațiile acestea și în problema migrației în UE, oamenii bine formați să fie sprijiniți să rămână în țara lor de origine.

Rep.: Pe termen lung, ce afecte are această politică asupra țărilor mici sau mai puțin dezvoltate, precum România?
J. V. S.: Din păcate, România are cam același viitor precum cel al coloniilor africane. Ca să vă dau un exemplu, o țară precum Senegal este dependentă de imigranții care lucrează în Spania, Franța sau Europa de Vest. Banii imigranților sunt extrem de importanți. Într-o oarecare măsura același lucru se întâmplă și cu România. Dependența economică de Uniunea Europeană limitează dezvoltarea exact ca în cazul coloniilor din Africa.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube