Placinta de dovleac

Ingrediente:

Pentru patiserie:

Un pachet de aluat dulce cu crustă de patiserie

Pentru umplutură:

-un dovleac de 450g care se taie în bucăţi de 2,5 cm

-2 oua, plus 1 gălbenuș

-75g zahăr brun

-1 linguriţă scorţişoară măcinată

- ½ linguriţă nucșoară proaspăt rasă

-½ linguriţă ienibahar

-½ linguriţă cuișoare

-½ linguriţă ghimbir măcinat

-275ml smântână

Metodă de preparare:

Încălziți cuptorul la 200 ° C. Dacă folosiți aluat de patiserie cumpărat, utilizați unul care are diametrul 23cm.

Pentru a face umplutura, se pun bucățile de dovleac pe o tavă de copt, se acoperă cu folie și se bagă la cuptor unde se lasă pânâ cand se înmoaie. Aceasta va dura aproximativ 20-30 de minute, în funcţie de dovleac.

Apăsați dovleacul fiert într-o sită grosieră și pentru a scoate excesul de apă. Se scot din cuptor şi se lasă să se răcească înainte să fie amestecate într-un procesor de alimente sau zdrobire de mână până devin piure.

Amestecati ușor ouăle și gălbenușul într-un castron mare. Puneţi zahăr, condimente și smântâna într-o tigaie, se aduce la punctul de fierbere, după care se amestecă totul cu un tel. Apoi se toarnă peste ouă şi se amestecă din nou scurt.

După aceea, adăugați piureul de dovleac şi amestecaţi totul bine. Reduce temperatura cuptorului la 180 ° C.

Se toarnă umplutura peste aluat și se coace timp de 35-40 de minute, timp în care aluatul se va umfla în jurul marginilor, dar o să rămână puţin instabil în centru. Scoateți plăcinta din cuptor și se pune la răcit.

Se serveşte caldă sau rece cu frişcă.

Sursă: http://www.bbc.co.uk/food/recipes/pumpkinpie_70659

Ienibahar:

Ienibaharul a intrat în cuhniile boierilor români adus de turci, o arată numele care în turceşte înseamnă “mirodenia cea nouă”. Iar “cea nouă” vine de la Lumea Nouă, unde l-a descoperit Cristofor Columb, în prima călătorie.

I se mai spune şi “piper de Jamaica”, mai întâi pentru că acolo creşte copacul de ienibahar cu cea mai bună mireasmă şi apoi pentru că boabele de ienibahar seamănă foarte mult cu cele de piper, doar că sunt ceva mai mari.

Se foloseşte întreg sau pisat. La orice. De la marinate, de carne sau peşte, până la tocăniţe, murături, turtă dulce, creme şi prăjituri. De fapt, se foloseşte întocmai ca cele trei mirodenii cu care seamănă atât de mult: cuişoarele, scorţişoara şi nucşoara.

Aztecii şi mayaşii preparau o ciocolată fantastică cu pulbere de ienibahar.

Dar, puţini ştiu că ienibaharul pur şi simplu dă un farmec special piureului de spanac, simplu sau cu ştevie sau lobodă, sau celui de lobodă şi ştevie, simplu sau îmbogăţit cu ceapă şi usturoi verde, tăiate foarte mărunt.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi