Strategia Sibiului pe zece ani: un oras cu mai multi biciclisti, cultura in cartiere si act medical de calitate

De la transformarea Sibiului într-un centru medical de renume național, la dezvoltarea infrastructurii culturale și sportive și în cartiere, o seamă de obiective (21 la număr) sunt propuse în cadrul Ghidului de dezvoltare al municipiului Sibiu pentru perioada 2004 - 2014. Ghidul nu aprofundează foarte mult viitorul granițelor administrative ale orașului în relația cu localitățile rurale învecinate, dar enumeră patru direcții principale înspre care conducerea administrației speră să direcționeze orașul în următorul deceniu: cultură și sport, inovații și dezvoltare economică, grijă față de mediu și atenție pentru viitorul comunităților care dau viață Sibiului.

Evenimente culturale și în cartiere, infrastructură sportivă mai dezvoltată

Fiecare temă are stabilite o serie întreagă de obiective. În cazul celei referitoare la cultură și sport, primul obiectiv este de a proteja, în continuare, ”cu mândrie” identitatea prin susținerea, conservarea și exploatarea patrimoniului cultural, construit și natural. Acest obiectiv, la rându-i, conține o serie de linii de dezvoltare, de la implementarea unor programe educaționale pentru patrimoniu și cultură și până la diversificarea ofertei culturale. Cel de-al doilea obiectiv stabilit pentru această temă este cel de a susține ”rolul social al culturii și sportului”, unde administrația intenționează să încurajeze activitățile culturale în cartierele orașului. De asemenea, Primăria își propune să diversifice infrastructura sportivă și să încurajeze sporturile de masă. În atenția administrației locale intră și promovarea implicării persoanelor defavorizate în programele culturale și sportive.

Cele patru teme ale ghidului au primit numele de ”Sibiu – oraș al culturii și al sportului”, ”Sibiu – oraș inovativ și prosper”,  ”Sibiu – oraș verde și responsabil” și ”Sibiu – oraș al comunităților”. ” Temele propuse urmăresc capacitatea orașului de a integra și răspunde provocărilor care se întâlnesc atât pe plan local, cât la nivel naţional sau european: diminuarea efectelor schimbărilor climatice și a consumului de energie; creșterea concurenţei la nivel global cu privire la atractivitatea  orașelor ca spaţii de locuit şi spaţii economice, în special în condiţiile crizei economice și financiare; disparităţile cu privire la nivelul de trai existente în cadrul Uniunii Europene; consolidarea rolului societăţii civile și nevoia acesteia de a participa la  luarea de decizii și tendința de scădere a populației”, se arată în ghid, la capitolul ”Sibiul mâine”.

Oraș inovativ și prosper. Noutatea: centru medical

Cel de-al treilea obiectiv al Sibiului în următorii zece ani este de a crește notorietatea orașului atât la nivel național, cât și internațional. Reunit sub tema ”Sibiu – oraș inovativ și prosper”, acest obiectiv poate fi atins – se arată în ghid – și prin dezvoltarea și promovarea aeroportului în vederea creșterii interconectivității. Accentuarea ”trendului pozitiv al dezvoltării economice locale” este cel de-al patrulea obiectiv asumat în ghid și prevede asigurarea infrastructurii pentru atragerea de noi investitori, dar și stimularea parteneriatelor public-private și crearea unor rețele care să promoveze produsele locale.
Tot conectat la tema prosperității este și obiectivul de susținere a industriilor creative și culturale, prin diversificarea infrastructurii culturale și dezvoltarea unor rețele profesionale în vederea transferului de cunoștințe. Industria turistică, cel de-al șaselea obiectiv, propune ca linii de dezvoltare crearea unor oferte turistice integrate care să ducă la exploatarea potențialului regional.
Unul din cele mai interesante obiective propuse este acela de a transforma Sibiul, în următorii zece ani, într-un ”centru medical de renume național”. Acesta este cel de-al șaptelea obiectiv asumat în ghid, obiectiv ce ar putea fi atins prin diversificarea infrastructurii și a ofertei medicale, atragerea de capital uman, dar și prin susținerea unor campanii de informare și prevenție pentru diferite patologii medicale care pot fi tratate la Sibiu. Imaginea de fundal folosită în dreptul acestui obiectiv este cea a Spitalului Polisano.
Parteneriatul între mediul privat și instituțiile din sistemul de învățământ este cel de-al optulea obiectiv propus pentru următorii zece ani și are la bază inițiativele venite dinspre companiile din Zona industrială vest, extrem de interesate de dezvoltarea învățământului profesional.
În cuvinte un pic mai elaborate este redat și cel de-al nouălea obiectiv al orașului, generic denumit ”stimularea dezvoltării ofertei și creșterea nivelului calitativ al educației formale și non-formale”. În cuvinte mai simple, prin acest obiectiv Sibiul își propune să își îmbunătățească sistemul educațional, pornind de la premisa că ”o societate nu poate fi, pe termen mediu și lung, mai bună decât sistemul său de educație”.

Ce facem cu localitățile învecinate?

O abordare discretă este alocată în cadrul Ghidului relației cu localitățile învecinate, cu unele dintre acestea (cum ar fi comuna Șelimbăr) limitele administrative fiind greu de distins pentru ne-specialiști. ”Orașul Sibiu va promova și susține demersuri care stimulează coeziunea teritorială” este, în acest context, cel de-al zecelea obiectiv al orașului. Amintita coeziune teritorială nu înseamnă, însă, și înglobarea comunelor învecinate, având în vedere că linia de dezvoltare prevăzută în ghid la acest obiectiv prevede ”stimularea cooperării între administrațiile publice și definirea unor modele de bună practică la nivel local”.

Dar cu urbanismul?

Una din chestiunile a căror remediere este extrem de greu de făcut ține de dezvoltarea urbanistică a orașului. Ghidul pe următorii zece ani prevede un al unsprezecelea obiectiv prin care orașul să își planifice evoluția ”cu responsabilitate față de generațiile viitoare”, obiectiv care implică ”asigurarea calităților spațiale, arhitecturale și ambientale ale dezvoltării”. Obiectivul nu exclude ”operațiuni de regenerare urbană integrată”.
În acest context, ghidul propune ca cel de-al 12-lea obiectiv să fie stimularea valorificării suprafețelor din interiorul orașului ”printr-o dezvoltare de tip multifuncțional”. Rezumat, este vorba de reconversia zonelor industriale, militare sau feroviare din apropierea centrului orașului, astfel încât aceste suprafețe să devină o alternativă rezidențială terenurilor de la marginea orașului.
Cel de-al 13 obiectiv, referitor la infrastructura orașului, propune creșterea gradului de acces al populației la serviciile de internet, dar și continuarea dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare și a celei stradale.

Sibiul – oraș verde și responsabil. Stocăm energia?

În cadrul celei de-a doua teme este enumerat obiectivul 14 (Sibiul devine un oraș înverzit), care preia teme din planul urbanistic al orașului, în special cea referitoare la ”conectarea rețelei de spații verzi intraurbane cu cadrul natural valoros al orașului”. Extinderea spațiilor verzi este o altă temă propusă ca una de dezvoltare în viitorii zece ani.
Obiectivul 15 are în vedere condițiile de mediu și marșează pe colectarea selectivă. Una din temele de dezvoltare face referire la ”creșterea eficienței energetice a clădirilor și ansamblurilor urbane vechi și noi, precum și la nivelul planificării urbane”. Rămâne de văzut cum poate fi implementată ideea din această temă, având în vedere că, până în prezent, sibienii au reușit să își izoleze termic blocurile doar din fonduri proprii. Din bugetul central, administrația locală nu a reușit până acum să atragă fonduri pentru cofinanțarea lucrărilor de eficientizare termică a blocurilor comuniste.
Tot în domeniul ecologic rămâne și cel de-al 16-lea obiectiv al orașului în următorii zece ani: ”Sibiul va răspunde la nivel local provocărilor energetice de la nivel global”. Ca teme de dezvoltare interesată este cea referitoare la ”stocarea la nivel local a energiei”, pusă în contextul dezvoltării ”producției locale de energie din surse regenerabile”.

Tursib și piste de biciclete

Creșterea atractivității transportului în comun și a deplasărilor cu bicicleta sunt două dintre liniile de dezvoltare propuse în cadrul obiectivului cu numărul 17, referitor la mobilitatea urbană. ”Creșterea siguranței deplasării cu bicicleta” este un subiect abordat în acest ghid.

Buna guvernare. Vă implicați?

Cel de-al 18-lea obiectiv vorbește despre ”un model de bună guvernare, care stimulează dialogul și cooperarea între administrația publică locală și societatea civilă”. Astfel, Sibiul își propune să promoveze un model transparent de administrație, prin ”implicarea cetățenilor în procesul decizional”. Buna guvernare înseamnă, potrivit ghidului, și crearea unor baze de date care să poată fi exploatate în comun de către diferite instituții publice.
În acest context, cel de-al 19-lea obiectiv ar trebui să fie atins în mod firesc, în sensul ”stimulării inițiativei locale”. Promovarea voluntariatului pare una din cele mai interesante linii de dezvoltare amintită aici.

Să vină tinerii

Cel de-al 20-lea obiectiv al ghidului este cel de atragere a tinerilor, concomitent cu creșterea calității vieții persoanelor vârstnice. În acest sens, sunt făcute propuneri în special în ceea ce privește confortul locuirii.
Integrarea persoanelor defavorizate este cel de-al 21-lea obiectiv pentru următorii zece ani. Ghidul propune dezvoltarea ofertei de servicii sociale care să elimine excluziunea socială, dar și ”promovarea unor modele de locuire alternativă, care aduc împreună generații diferite”.
 

”Autorii doresc să le mulțumească celor 150 de reprezentanți ai societății civile, respectiv ai instituțiilor publice sau private care s-au implicat activ în procesul de elaborare a Ghidului de Dezvoltare al Municipiului Sibiu 2014 – 2024 atât în cadrul întâlnirilor sectoriale, al meselor rotunde, cât și prin intermediul unor întâlniri bilaterale”, Ghidul de dezvoltare a Sibiului

Cine sunt autorii?

Ghidul de dezvoltare a fost elaborat de un grup de lucru format din primar, viceprimari, șefii serviciilor locale și un colectiv de autori format din opt specialiști. Autorii ghidului sunt Michael Buck, Klaus Birthler și Georgiana Birthler (Atelie UndaVerde, Târgu – Mureș), Liliana Cazacu, Ioana Deac, Andreea Tănase și Michael Engel (Fundația Heritas) și Diana Galoș. Grupul de lucru este format din fostul primar Klaus Iohannis, viceprimarii Astrid Fodor și Virgil Popa, directoarea tehnică a Primăriei, Cristina Bica, șefa Serviciului presă și comunicare, Mirela Gligore, directoarea economică a Primăriei, Ioana Leca, șefa Serviciului cultură și turism, Stela Marioc. Din acest grup au mai făcut parte Tatiana Stănese, din cadrul Unității de implementare a proiectelor, și Ioana Urdea, arhitectul șef al orașului.

Ghidul de dezvoltare al Municipiului Sibiu 2004 – 2014 poate fi consultat aici

Foto: Ghidul de dezvoltare al Municipiului Sibiu

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro