Marți,
19.08.2025
Parțial Noros
Acum
20°C

Vurpar. Prima localitate eco din judet. Probabil si din tara/FOTO

Toate pășunile comunei Vurpăr sunt certificate eco. Iar cum oamenii din sat se ocupă în special cu creșterea animalelor, localnicii se mândresc cu faptul că sunt eco pe de-a-ntregul. Poate chiar primii din țară.
 
”Dar eu știu dacă o să fie bine? Căci au zis că ne dau 90 de euro pe ha, de la APIA, dar acum spun de 70 de euro. Scade și producția, mai e și cota de lapte din aprilie… ”, e mai sceptic Ioan Cristea, stând de povești în fața casei cu Gheorghe. Gheorghe Dobrin, om de 47 de ani, ce crește 700 de oi, 70 de vaci și 20 de scroafe de prăsilă. ”Printre altele… Păi, dacă n-am nevastă”, râde omul care repede îți face calculele. ”Normal că merită să fii eco. Dar numai pentru laptele de oaie. Pe care îl dai cu 3,40 lei, litrul. Dacă nu e eco, nu îl dai cu mai mult de 2,5 lei”.
 
O afacere de trei milioane de euro. Chiar mai bine
 
”Avem certificate eco pentru 2.000 de ha de pășune. Din 14.000 de ori, 12.000 sunt înregistrate ca fiind ecologice. La fel și 100 de vaci, 300 de caprine și 50 de cai. Iar pe lângă pășuni, care sunt în întregime eco, oamenii au început și certificarea terenurilor agricole, destinate creșterii furajelor”, descrie Mihail Lienerth, primarul comunei formată dintr-un singur sat.
Reuniți într-o asociație care numără 32 de fermieri, oamenii din Vurpăr strâng laolaltă laptele eco, pe care îl valorifică la o fabrică din Baraolt. ”Vindem undeva la 400.000 de litri pe ciclu de muls”, estimează primarul, de asemenea crescător de animale. La un preț de 3,5 lei pe litru de lapte eco de oaie, rezultă un rulaj pe ”ciclu de muls” (adică laptele muls în aprilie – septembrie a fiecărui an) de mai bine de 3,1 milioane de euro. Numai din Vurpăr.
 
Pajiști ca odinioară
 
Istoria eco la Vurpăr a pornit în 2006, odată cu deschiderea unei fabrici de procesare a laptelui ecologic la Țichindeal, o localitate la doi pași de Vurpăr. Cum în acea perioadă oamenii din sat nu prea găseau unde să-și vândă producția, s-au adaptat rapid la cerințele procesatorilor din Țichindeal: după o perioadă de reconversie de doi ani, în care nimic chimic nu a mai fost aruncat pe terenurile lor, și-au certificat ecologic terenurile. Apoi animalele. Fabrica din Țichindeal a dat faliment (din motive independente de fermierii din Vurpăr), dar în locul ei au apărut alți procesatori în căutare de ”eco”. ”La început au fost discuții, mai ales când s-a pus problema că trebuie plătite și taxe. Dar, s-au liniștit când și-au dat seama că doar așa li se asigură desfacerea. Că, la piață, cine și cât mai vinde?”, amintește Lienerth.
”Nu ai dreptul să folosești niciun îngrășământ chimic, iar cel natural este permis într-o anumită limită. Dar, să vedeți după perioada de conversie pășunile. Sunt altfel, au altă floră, mult mai abundentă. Primăvara, când înflorește tot câmpul să veniți la Vurpăr”, îndeamnă primarul.
 
Planuri. Dar fără alții
 
Din toamnă, la Vurpăr va începe producția și o făbricuță de sucuri bio, cu fructe din livezile nou plantate sau din cele mai vechi, supuse aceluiași proces de reconversie. În plus, crescătorii reuniți în cadrul asociației din sat speră să atragă fonduri europene pentru amenajarea unei fabrici de procesare a laptelui. ”De ce să adauge profitul alții laptelui nostru?”, susțin fermierii, care nu consideră că va fi o problemă găsirea de piață de desfacere pentru produsele eco.
Și oamenii țin la pământul lor. ”Nimeni nu vinde pământ. Doar acum mai mulți ani a reușit un elvețian să cumpere vreo 100 de ha, dar de atunci… nimic. Nimeni nu vinde”, arată primarul comunei cu peste 2.700 de locuitori. Și cu 500 de copii împărțiți în două școli. Cu after-school. Și cu o grădiniță în construcție. În mijlocul unui sat împânzit cu camere video de supraveghere. Dar și cu o bibliotecă dotată cu o sală de internet ”la liber”. 
 
 
 
Nu mai e chiar la modă
 
Chiar dacă fermierii din Vurpăr par convinși de faptul că viitorul este ”eco”, situația la nivelul județului indică o altă optică. ”Nici în Vurpăr nu sunt chiar toți fermierii înscriși la agricultură ecologică. Dar, la nivelul județului, anul trecut am avut 132 de fermieri înscriși pentru diferite forme ale agriculturii ecologice. Anul acesta s-au reînscris și au continuat cu agricultura ecologică 112 fermieri”, arată Stelian Iliu, directorul Direcției Agricole Sibiu.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Traian Deleanu

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro

Comentarii

2 comentarii

mitrutz

Acum 10 ani

Tichindealul este de mult \"eco\" , dar nu are cine sa-i faca reclama .
Raspunde

@@@

Acum 10 ani

asta probabil e prima 100% tigani din tara, dupa crajova, logic !
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus