Sibiu, 2015: primarii care dau faliment si primari care nu mai stiu ce sa faca cu banii

La Loamneș sau Blăjel, de exemplu, primarii se declară disperați și la marginea falimentului din cauza modificărilor de alocații bugetare din acest an, dramatic scăzute. La Bruiu, în schimb, primarul a primit atâția bani încât se burzuluiește dacă este întrebat unde o să-i investească.

Din acest an, cotele defalcate din impozitul pe venit și TVA pentru echilibrarea bugetelor locale nu se mai împart prin Consiliul Județean, care avea modul său de împărțire. Din acest an, banii se împart direct de către Fisc, pe baza unei formule care să asigure bugete de minim 1,5 milioane de lei pentru comune, de minim șase milioane pentru orașe, 20 - pentru municipii și 80 de milioane de lei, pentru consiliile județene. Primul efect: sumele alocate pentru județul Sibiu au scăzut cu mai bine de 30%. A doua urmare: primării cu investiții multe s-au trezit că nu mai au ce să investească și rămân cu șantierul în drum.

”80 la sută din primari sunt revoltați. Chirpărul a primit 498.000 de lei, e mai puțin cu 380.000 de lei decât anul trecut. Acum, nu trebuie să renunț la investiții, chiar facem mai multe decât anul trecut, dar asta numai pentru că avem venituri proprii bune”, spune Chirion Stănuleț, primarul Chirpărului, acolo unde modificările nu au ”lovit” atât de tare.

Cum arată ”situațiile dificile”

Una din cele mai dificile situații apărute în urma modificărilor de alocații financiare este la Loamneș. ”Noi am primit cu 1,6 milioane de lei mai puțin decât anul trecut. Asta în condițiile în care, pentru cofinanțarea proiectului de apă-canal, noi am luat un credit pentru care plătim anual o rată de aproximativ 500.000 de lei. Creditul acesta nu l-am luat de capul meu, ci bazându-mă pe o proiecție de buget multianual. Care, acum, nu mai este valabilă. Noi nu putem să ne acoperim, în aceste condiții, nici măcar cheltuielile de funcționare”, estimează Maria Greavu, primarul comunei. ”Am făcut și un calcul: primarii care au primit ajutor mai consistent au ajuns la un buget și de 3.000 de lei pe cap de locuitor. La noi, cu șase sate și tot atâtea probleme, avem un buget de 270 de lei pe cap de locuitor” descrie Maria Greavu situația.

La Blăjel, primarul Roman Toader spune – la fel - că primăria pe care o conduce nu mai poate funcționa. ”Anul trecut am primit peste 600.000 de lei. Acum, am primit 220.000. Am printre cele mai multe proiecte pe terminate, proiecte pe fonduri europene la care trebuie să punem și cofinanțare. De această cofinanțare eu m-am îngrijit, am tot strâns bani de doi-trei ani, ca să nu trebuiască să mă împrumut. Dar, acum, sunt pus în situația de a nu mă putea descurca. În plus, cei de la Romgaz – care au multe clădiri pe teritoriul comunei – și-au reevaluat acestea clădiri, iar impozitul plătit la bugetul local a scăzut cu 450.000 de lei. Sunt în imposibilitatea să mai pot funcționa ca Primărie”, spune Toader.

Situația se repetă și la orașe. La Săliște, de exemplu, cotele defalcate sunt mai mici cu 700.000 decât anul trecut. ”Pentru că avem venituri proprii, ni s-a redus din sumele cuvenite. Ce înseamnă aceste sume mai mici? Că, de exemplu, anul acesta va trebui să reabilităm cu o stradă mai puțin”, declară Horațiu Răcuciu, primarul din Săliște.

… iar acolo unde sunt mai mulți bani

În timp de primăriile cu multe proiecte de finalizat nu au soluții, în comunele în care ”nu s-a prea mișcat nimic”, noile reguli de împărțire a banilor au adus sume mult mai mari decât anul trecut. Cum ar fi la Bruiu. ”Noi am primit mai bine decât anul. Noi am primit 10,5 miliarde de lei vechi. E în regulă, avem buget bun, mai bun decât anul trecut. Totul e ok”, spune, mulțumit, primarul Ioan Berghea. Când este întrebat, însă, unde va investi sumele suplimentar alocate, primarul se supără. ”Cum să vă dau eu relații despre bugetul Primăriei Bruiu că vă aud la telefon? Sunteți culmea! Nici nu… mi se pare, așa… hilar chiar. Domnule dragă, dumneavoastră știți ce înseamnă buget, ce înseamnă administrație? Mi se pare absurd să mă ia cineva la întrebări despre buget… Așa, o persoană fizică”, a scurtat Berghea discuția.

Speranțele vin cu căldura

”Nu ne-a consultat nimeni când s-a modificat această lege. Dar acum ne-am adunat noi, primarii, și am avut o discuție cu senatorii și deputații de Sibiu, care să prezinte în Parlament această situație, deoarece nu este normal așa ceva. Ne-au promis că o să țină cont de părerile noastre și, la rectificarea bugetului, în iunie – iulie, vom vedea”, arată primarul din Chirpăr.

Din Blăjel, primarul Roman Toader nu crede în promisiuni. ”Acum, ni s-a spus să așteptăm până la rectificarea din vară. Dar nu știu… Eu de când sunt primar, de 25 de ani, așa nu mi s-a întâmplat. Au dat la Primării care nu au venituri și nici măcar nu își încasează impozitele și taxele și nu fac nimic. S-au speriat primarii care au primit atât de mulți bani. Și noi, care avem venituri, dar și multe investiții, nu mai putem funcționa”.

Președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea, tot înspre Guvern privește când vine vorba de sume care să schimbe actuala situație din județ. ”Sprijinul pe care îl putem acorda noi, Consiliul Județean, este prin Ministerul Dezvoltării și Administrației, pe Ordonanța 28. Am făcut propuneri și colectăm propuneri pentru noi proiecte de apă și canalizare, infrastructura de drumuri și școli din interiorul localităților. Anul trecut am avut un sprijin de 49 de milioane de lei și sper ca anul acesta să depășim această sumă. Este sprijinul pe care îl putem acorda localităților pentru aceste probleme: apă, canal, drumuri și școli”.

de Traian Deleanu

Investigații
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro