Joi,
22.10.2020
Cer Senin
Acum
17°C

Despre ratiunea si eficienta regimului penitenciar

08 Martie 2015 20:56

E la zi plângerea privind condiţiile de executare a pedepsei cu închisoarea mai ales acum, după ce o parte din spuma protipendadei face cunoştinţă cu ea.
Nu-i o treabă foarte uşoară să stabileşti echilibrul între conduita refractară, nocivă, a membrilor societăţii şi răspunsul adecvat al acesteia. Problema a făcut obiectul unor preocupări majore în decursul timpului implicând ştiinţele psiho-social-educaţionale. S-a spus, într-o viziune modern ideatică cum că pedeapsa penală nu este un scop în sine ci o măsură necesară de îndreptare spre a-l readuce pe făptaş în limitele de compatibilitate cu standardele fireşti ale convieţuirii sociale. Este răspunsul la abuzurile de rezonanţă istorică cu care unele puteri statale s-au înverşunat mult mai mult decât penitent împotriva propriilor cetăţeni.
Nu mai puţin însă, închisoarea nu poate fi doar o simplă schimbare de decor. Condamnatul trebuie să conştientizeze că este acolo pentru că a făcut un rău. Esenţa demersului penitenciar vizează deci conştiinţa vinovăţiei, întreprinderea măsurilor potrivite şi necesare pentru ca omul să simtă, să fie obligat să reflecteze la fapta comisă, la semnificaţia ei, la urmările ei. (Implicit, aceasta presupune că în penitenciar ajung numai vinovaţii, ceea ce face trimitere la răspunderea covârşitoare a judecătorului şi a actului de justiţie.) Implicarea psihologică a condamnatului presupune o anumită restrângere a câmpului său de acţiune. Nu numai libertatea de mişcare şi circumscrierea ei într-un cadru specific dar şi conformarea la un program riguros, adaptat cerinţelor de reeducare, în condiţii care obligatoriu trebuie să difere de cele de afară însă care să nu umilească şi să nu pună în cauză sănătatea deţinuţilor.

O cerinţă esenţială se referă la tratamentul egal, nediscriminatoriu a deţinuţilor. Sigur, regimul penitenciar ţine seamă de gravitatea pedepsei aplicate dar ca principiu general, nu trebuie să existe deţinuţi „de rând” şi deţinuţi „de elită”. Odată ce unii ne-au sfidat afară cu comportamentul arogant, plini de ei şi de banii sau averile astfel „agonisite”, nu e cazul să ne sfideze şi de acolo. Ba unii îşi arogă şi îndreptăţirea ca de pe băncile penitenciarului să ne dea indicaţii de conduită şi de conducere. De! Obişnuiţi să comande, să dicteze, încrederea peste măsură în plenipotenţa lor nu le retează elanul nici în puşcărie. Auzim de acolo ameninţările, sfaturile, îndrumările unui Voiculescu, Vântu, Becali, Fenechiu, Roşca Stănescu şi – de-acum - atâţia alţii.

Am văzut că CEDO ne dă peste degete privind unele condiţii penitenciare. Este aici o serioasă problemă ce poate fi privită din două direcţii. Odată, se ignoră realităţile. Nu numai în acest domeniu noi nu putem oferi condiţiile generale ale statelor avansate. Se uită de unde venim, se ignoră eforturile necesare pentru a ne alinia fie şi standardelor medii. Închisorile noastre sunt „istorice”. Pentru a le moderniza spune ministrul Cazanciuc, ar fi nevoie de un miliard de Euro. De unde când am fost „stimulaţi” să ne distrugem economia, să ne înstrăinăm sursele de venit? Într-o altă ordine de idei, politica penală - inclusiv condiţiile penitenciare - trebuieşte adecvată necesităţilor spre a fi eficientă. Între altele, masa infracţională, periculozitatea ei pentru corpul social ca şi pentru fiecare cetăţean, rezultatele reflectate în viaţa social-economică, atrag după sine şi o adaptare corespunzătoare a replicii societăţii. La o infracţionalitate de anvergura celei ca a noastră, nu se poate răspunde cu mănuşi. Nu putem să ne comportăm cu deţinuţii ca la hotel, vorba ministrului justiţiei. Cu atât mai puţin cu cât cei mai gălăgioşi sunt şi cei mai periculoşi.

Dincolo de condiţiile materiale însă, comportamentul uman faţă de deţinuţi – care nu costă bani – se cere a fi la nivelul la care deţinutul să nu fie înjosit, umilit, desconsiderat, ca om şi ca semen al nostru. Din acest punct de vedere personalului penitenciar îi revine o deosebită sarcină şi responsabilitate, cu totul diferite de cele de pe vremea despotismului statal.

 

Vizualizari: 324

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus