Trihenea, despre cele 162 de mil. de euro aruncate pe Olt in jos: "nu ma intreba nimic, nu vreau!"

19 Martie 2015 16:03

Hidroelectrica a investit degeaba peste 162 de milioane de euro în Centrala hidroelectrică de la Racovița, din moment ce reprezentanții CFR SA arată că nu au nici bani, nici justificare legală să demoleze cele două poduri de cale ferată situate în apropiere. Aceste poduri împiedică funcționarea la capacitate normală a hidrocentralei construită din bani publici. Teoretic cel puțin, cunoscător al acestei situații ar trebui să fie și fostul prefect de Sibiu, Constantin Trihenea, cel care a condus destinele companiei de stat Hidroelectrica mai bine de doi ani: un an din postura de director general și, mai bine de un an, din postura de director de exploatare. Rugat să comenteze situația de la Racovița, Trihenea a scurtat rapid discuția. ”Nu aș vrea. Nu mă întreba nimic, dom’le, nu vreau! Multă sănătate!”, a închis telefonul cel care, în acte, a încasat de la Hidroelectrica mai bine de jumătate de milion de lei.

CFR: nu avem nici bani, nici justificare legală

Spre reamintire, Turnul Sfatului a publicat la începutul acestei săptămâni o anchetă în care dezvăluia cum CHE Racovița, inaugurată cu pompă chiar de premierul Victor Viorel Ponta la finele lui 2013, a înghițit degeaba 162,7 milioane de euro, deoarece nu poate funcționa decât la un sfert din puterea instalată. Asta din cauza a două poduri CFR situate în avalul hidrocentralei, a căror stabilitate va fi afectată dacă hidrocentrala este alimentată cu fluxul optim de apă, eliberat prin canalul de fugă ce trece pe sub podurile Căilor Ferate. De 25 de ani, de când a început construirea hidrocentralei, situația celor două poduri trebuia rezolvată (fie prin reabilitare, fie prin demolare și construirea unui nou pod cu cale dublă). În timp ce reprezentanții Hidroelectrica așteaptă de la CFR rezolvarea situației, cei de la CFR arată că nu au nici cum, nici de ce să investească între șase și opt milioane de euro pentru un nou pod (estimarea sumelor necesare îi aparține lui Remus Borza, administrator judiciar al Hidroelectrica).
”În lipsa unei finanţări speciale de la bugetul statului pentru execuţia lucrărilor la cele două poduri, sau pentru un pod nou cu cale dublă, sursele financiare proprii ale CNCF CFR SA nu permit angajarea într-un proiect de o asemenea anvergură, ministerul de resort, prin direcţia de specialitate DGMIP, informându-ne încă din 2013 că nu finanţează lucrările pentru aceste poduri de cale ferată”, se arată într-un răspuns al CFR SA, transmis la solicitarea Turnul Sfatului.

În aceste condiții, reprezentanții CFR arată că au încercat accesarea de fonduri europene pentru rezolvarea acestei situații. Dar proiectul a fost respins, deoarece podurile, așa cum sunt acum, nu au probleme de structură. ” Deoarece, în baza celor două expertize reprezentanţii HIDROELECTRICA SA invocau în continuare starea tehnică necorespunzătoare a podurilor şi necesitatea unor lucrări de refacere, CFR SA a inclus podul de la 369+509 de pe linia Piatra Olt – Podu Olt în lista obiectivelor propuse pentru lucrări de reabilitare cu finanţare externă Asistenţă tehnică pentru pregătirea unor lucrări de reabilitare pentru tuneluri şi poduri de cale ferată (POS-T), însă reprezentanţii JASPERS au scos acest obiectiv din proiect, întrucât în urma expertizării şi prioritizării a rezultat că podul respectiv nu necesită reparaţii”, mai comunică CFR SA (JASPERS - Joint Assistance to Support Projects in European Regions – Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile europene – este formată din reprezentanți ai Comisiei Europene, ai BEI și BERD).

Acum nu funcționează, dar ar putea fi oprită de tot

În acest moment, CHE Racovița nu funcționează din cauza unei defecțiuni, ce urmează a fi refăcută fără costuri pentru Hidroelectrica – hidroagregatul defect este în garanție. Dar și repornită la un sfert din capacitate (atât este maximul de apă ce poate curge pe sub poduri, fără a fi afectate), hidrocentrala riscă să fie oprită de tot. Asta, din cauza unui prag de fund, care a fost construit de Hidroelectrica în avalul celor două poduri CFR, prag al cărui rol este de a domoli curgerea apei, spre a nu dăuna pilelor podurilor. Pragul de fund este o lucrare provizorie, a cărei garanție a expirat acum cinci ani. ”În anul 2005, în perioada când se executau lucrări la canalul de fugă al CHE Racoviţă, au fost semnalate primele aspecte disfuncţionale, Regionala CF Braşov reclamând executarea de lucrări în aval de pod (km 369+507), care puneau în pericol infrastructurile celor două poduri de cale ferată. În aceste condiţii, Hidroelectrica a acceptat să execute lucrări pentru un prag de fund în aval, faţă de cele două poduri, pentru evitarea riscului de erodare a talvegului şi pierderea stabilităţii infrastructurilor celor două obiective – aceste lucrări fiind însă provizorii, cu o durată garantată de proiectant de cinci ani”, se mai arată în răspunsul transmis de CFR ziarului Turnul Sfatului (vezi la finalul articolului răspunsul integral al CFR SA).

Plătit cu 120.000 de euro să tacă

Constantin Trihenea, cel care acum nu dorește să comenteze situația de la Racovița, a fost numit director general al Hidroelectrica de la 1 ianuarie 2011, la câteva săptămâni după numirea lui Ariton în funcția de ministru al Economiei (în subordinea cărui minister era Hidroelectrica). A demisionat ”din motive personale” în decembrie 2011, ocupând în continuare poziția de director de exploatare al aceleiași societăți.
Potrivit declarațiilor de avere publicate, Constantin Trihenea a câștigat din postura de șef în cadrul Hidroelectrica suma de 521.101 lei. A încasat 189.501 lei în 2011 (98.059 de lei în calitate de membru al mai multor consilii de administrație ale societăților de stat și 91.442 ca director de exploatare în cadrul Hidroelectrica), respectiv 403.600 de lei în 2012 (28.600 de lei în calitate de membru al mai multor consilii de administrație ale societăților de stat și 375.000 de lei ca director de exploatare în cadrul Hidroelectrica). Din declarațiile publicate sub semnătura lui Trihenea, nu rezultă cât a câștigat acesta din funcția de director general al Hidroelectrica.

Răspunsul CFR SA

”Detalii tehnice:
Podurile de cale ferată situate pe liniile Piatra Olt - Podu Olt (km 369+509) şi Braşov - Podu Olt (km 127+011), traversează râul Olt la o distanţă sub 100 m între ele şi au fost construite în perioade diferite - 1897 şi 1940. Podul de la km 127+011 de pe linia Braşov – Podu Olt are trei deschideri de 48,00 m, tablierele fiind construite în Ungaria, iar podul de la km 369+509 cu trei deschideri de 40,00 m fiecare, construite în ani diferiţi (tablierul I - 1936, celelalte două – 1917) a fost consolidat prin lucrări de reparaţii capitale în anul 1964.

Condiţii de circulaţie:
În prezent, traficul feroviar pe cele două poduri se desfăşoară în condiţii de siguranţă, nefiind introdusă nicio restricţie de viteză în circulaţia trenurilor.

Punct de vedere CFR SA:
Investiţia iniţiată în anul 1989 (prin Decretul 24) pentru realizarea celor cinci centrale hidroelectrice în cadrul proiectului „Amenajării hidroenergetice a râului Olt pe sectorul Cornetu – Avrig”, avea în vedere şi lucrările conexe impuse de obiectivele din zonă, inclusiv realizarea unui pod CF pentru cale dublă cu racorduri noi către cele două linii de pe noul pod.

După anul 1990, beneficiarul viitoarelor centrale hidroelectrice a demarat construcţia acestora unilateral fără să se asigure că suportul financiar alocat pentru lucrări conexe, poate acoperi funcţionarea obiectului investiţiei iniţiale.

În anul 2005, în perioada când se executau lucrări la canalul de fugă al CHE Racoviţă, au fost semnalate primele aspecte disfuncţionale, Regionala CF Braşov reclamând executarea de lucrări în aval de pod (km 369+507), care puneau în pericol infrastructurile celor două poduri de cale ferată. În aceste condiţii, Hidroelectrica a acceptat să execute lucrări pentru un prag de fund în aval, faţă de cele două poduri, pentru evitarea riscului de erodare a talvegului şi pierderea stabilităţii infrastructurilor celor două obiective – aceste lucrări fiind însă provizorii, cu o durată garantată de proiectant de 5 ani.

În corespondenţa purtată începând din anul 2005 cu reprezentanţii Hidroelectrica, CNCF CFR SA nu a menţionat că este împotriva realizării obiectivelor hidroenergetice, dar a solicitat luarea măsurilor necesare pentru eliminarea riscului punerii în pericol a siguranţei circulaţiei trenurilor şi a construcţiilor, având în vedere statutul şi importanţa celor două linii.

În acest context, SC HIDROELECTRICA a solicitat realizarea unui studiu de impact al lucrărilor hidroenergetice asupra celor două poduri, printr-un institut abilitat în domeniu. Facultatea de Hidrotehnică din cadrul UTC Bucureşti a realizat acest studiu şi a concluzionat că punerea în funcţiune a CHE Racoviţă, la orice procent din capacitate, pune în pericol cele două poduri.

În anul 2013, SC HIDROELECTRICA a realizat o nouă expertiză, de această dată prin SC Baicons IMPEX SRL, în urma căreia s-a stabilit că obiectivul poate funcţiona condiţionat, în sensul că debitele deversate prin CHE Racoviţă să nu depăşească 165mc/s, corespunzător funcţionării unui grup al CHE.

Deoarece, în baza celor două expertize reprezentanţii HIDROELECTRICA SA invocau în continuare starea tehnică necorespunzătoare a podurilor şi necesitatea unor lucrări de refacere, CFR SA a inclus podul de la 369+509 de pe linia Piatra Olt – Podu Olt în lista obiectivelor propuse pentru lucrări de reabilitare cu finanţare externă Asistenţă tehnică pentru pregătirea unor lucrări de reabilitare pentru tuneluri şi poduri de cale ferată (POS-T), însă reprezentanţii JASPERS au scos acest obiectiv din proiect, întrucât în urma expertizării şi prioritizării a rezultat că podul respectiv nu necesită reparaţii.

De asemenea, menţionăm că în perioada acestei corespondenţe, Hidroelectrica a transmis şi un studiu de fezabilitate, însă acesta nu respecta reglementările legale, în sensul că nu avea nicio evaluare pentru realizarea noilor racorduri, sau pentru exproprieri şi impunea demararea lucrărilor doar prin implicarea CNCF CFR SA.

În concluzie, menţionăm faptul că, în lipsa unei finanţări speciale de la bugetul statului pentru execuţia lucrărilor la cele două poduri, sau pentru un pod nou cu cale dublă, sursele financiare proprii ale CNCF CFR SA nu permit angajarea într-un proiect de o asemenea anvergură, ministerul de resort, prin direcţia de specialitate DGMIP, informându-ne încă din 2013 că nu finanţează lucrările pentru aceste poduri de cale ferată (act nr. 34071/31.07.2013)”.

Notă: sublinierile aparțin reprezentanților CFR SA

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi