Agresiunea de la Școala nr. 21. Reprezentantul tuturor părinților spune că majoritatea cere exmatricularea. Părinte din clasa respectivă: „De trei ani au loc incidente grave de violență”

Un părinte al unui elev de clasa a VII-a de la Școala Gimnazială nr. 21 din Sibiu reclamă public modul în care a fost gestionat și prezentat în public incidentul de violență școlară, despre care susține că „nu este nici izolat, nici nou pentru această clasă”.

Într-un email transmis public presei, părintele Mirela Popa-Bianu reclamă că mediatizarea cazului de agresiune a avut loc „fără existența unei anchete clare, complete și transparente și fără a ține cont de declarațiile martorilor direcți – copii minori, colegi de clasă, care au fost prezenți la incident”. „Copilul meu este unul dintre acești martori”, precizează femeia.

Amintim că agresiunea a avut loc în 9 ianuarie, într-o baie a Școlii Gimnaziale nr. 21 din Sibiu, în care o elevă de clasa a VII-a a fost agresată de două colege. Cazul este cercetat penal de polițiștii sibieni. Ancheta a fost demarată după apariția în spațiul public a unor imagini video cu incidentul.

Citește și: Dosar penal pentru fetele implicate în conflictul de la Școala 21. Au mai avut o sesizare anul trecut. Conducerea școlii: „Trebuie să le dăm o șansă pentru îndreptare”

Aceasta enumeră mai multe fapte care, în opinia ei, ar fi fost ignorate: „Incidentul a fost precedat de apariția în clasă a unei colege (una dintre cele acuzate de violență) cu un smoc de păr smuls din cap, smoc văzut de toți copiii și așezat pe bancă. Ulterior, eleva respectivă s-a dus la profesori cu acel smoc de păr pentru a arăta ce a pățit. Aceste elemente esențiale lipsesc complet din relatarea presei. În schimb, este preluată fără verificare declarația conducerii școlii, care minimalizează faptele, descriind smulgerea părului drept „o atingere””, arată femeia.

„Este al treilea an cu incidente grave”

Situația este cu atât mai îngrijorătoare, susține aceasta, cu cât în aceeași clasă ar fi avut loc incidente grave de violență timp de trei ani consecutivi.

„În toți acești ani, aceeași comisie de violență, cu aceeași componență, a aplicat aceleași măsuri: scăderea notei la purtare și consiliere psihologică. În toate cazurile anterioare, copiii etichetați drept „agresivi” au ajuns să părăsească școala. Violența nu a dispărut, ci s-a repetat”, scrie Popa-Bianu.

Ea arată că în cazurile de violență ar fi fost implicați „elevi transferați în această clasă” și că, deși acest aspect nu justifică violența, părintele consideră că lipsa unor măsuri reale de sprijin reprezintă „o vulnerabilitate majoră, ignorată sistematic de școală și de comisia de violență”.

„Părinții nu au dreptul să stabilească sancțiuni pentru alți copii”

În email, Mirela Popa-Bianu acuză președintele consiliului reprezentativ al părinților din școală precum că ar promova public ideea exmatriculării „celor 2 eleve de clasa a 7 a”, arătând că ar fi fost organizate „sondaje informale pe grupuri restrânse, din care nu toți părinții fac parte”. „Consider această practică profund neetică și lipsită de orice bază legală: părinții nu au dreptul să stabilească sancțiuni pentru alți copii și cu atât mai puțin să incite la excluderea lor”, subliniază aceasta.

(vedeți foto principală)

„Mai mult, în școală:
– copiii martori sunt intimidați cu sancțiuni;
– copilului care a filmat incidentul i se spune că va fi pedepsit;
– li se transmite copiilor că „este interzis să filmezi acte de violență”, fără a li se explica diferența dintre documentare și instigare sau fără a le oferi alternative reale de protecție”, mai arată femeia în mesajul transmis presei.

În acest context, părintele crede că o serie de întrebări au rămas fără răspunsuri, inclusiv referindu-se la măsurile concrete pe care școala și instituțiile responsabile intenționează să le adopte pentru detensionarea situației, restabilirea unui climat de siguranță și încredere și protejarea tuturor copiilor implicați, indiferent de rolul atribuit public acestora.

Întrebările enumerate de aceasta sunt:

Cine are dreptul legal de a propune sancțiuni precum exmatricularea și pe ce bază?
De ce este tolerată implicarea informală a unor grupuri de părinți în decizii care țin exclusiv de școală?
De ce nu a fost convocat consiliul clasei, structura pedagogică prevăzută de regulament?
De ce nu au fost informați părinții imediat după incident?
De ce nu a fost sesizată poliția?
De ce, după trei ani consecutivi de aplicare a aceleiași proceduri, nimeni nu își asumă eșecul acesteia și nu o modifică?
Cum sunt protejați, concret, copiii care merg zilnic la școală în acest context?
Cum sunt protejate familiile despre care se vorbește public, fără ca presa să fi discutat cu vreun părinte sau martor direct?

„Atunci când adulții bagatelizează faptele („o atingere”), ignoră martorii sau repetă ani la rând aceleași măsuri care nu funcționează, transmit un mesaj periculos: că violența este tolerabilă, negociabilă sau reinterpretabilă. Nu solicit sancțiuni extreme. Nu solicit „capete”. Solicit siguranță, adevăr și responsabilitate. Nu îmi pot trimite copiii la o școală în care violența este minimalizată, martorii sunt intimidați, iar deciziile sunt influențate de presiuni informale și de articole de presă neechilibrate”, își încheia mesajul Mirela Popa-Bianu, părintele unui copil de la Școala Gimnazială nr. 21 Sibiu.

Reprezentantul tuturor părinților: „Cerem exmatricularea”

De partea cealaltă, Consiliul Reprezentativ al Părinților din cadrul Școlii gimnaziale nr. 21 a luat în discuție cazul în seara zilei de 22 ianuarie.

„Eu, ca și președinte al acestui Consiliu, nu am fost informat de acest caz. Decizia de sancționare a celor două eleve prin scăderea notei la purtare cu cele două puncte a fost luată de Consiliul profesoral, format din profesorii care predau la acea clasă. Iar în ședința reprezentanților părinților am luat decizia de a cere retrimiterea cazului în prima comisie, pentru o sancțiune mai dură: exmatricularea cu posibilitatea reînscrierii în anul următor, după cum prevede și Regulamentul școlii. Sunt 850 de elevi în acea școală, iar cu o sancțiune de scădere a notei la purtare cu două puncte pentru astfel de fapte vom crea un precedent”, spune Eugen Ceapă, președintele Consiliului Reprezentativ al Părinților din cadrul Școlii gimnaziale nr. 21.

„Chiar dacă, în cele din urmă, cele două eleve poate nu vor fi exmatriculare, ne dorim să tragem un semnal de alarma, cel puțin, să se gândească de două ori copiii înainte de a face astfel de gesturi”, reprezentantul tuturor părinților

El precizează că a inițiat un sondaj pe grupul de WhatsApp în care sunt reprezentanții părinților din fiecare clasă a școlii și peste 90% din aceștia susțin sancțiunea exmatriculării. „Este pentru prima dată când eu, cel puțin, văd astfel de imagini cu astfel de agresiuni în această școală. Și noi ce facem, tolerăm? Ce exemplu dăm: când sunt copii le scădem nota la purtare cu două puncte, iar când sunt adulți îi scăpăm de pușcărie cu cărți scrise pe genunchi?”, mai spune Eugen Ceapă.

„Clasa direct afectată nu a fost reprezentată”

Actualizare 17:20 În urma publicării articolului, Mirela Popa-Bianu consideră că este nevoie de clarificări „esențiale”. Consiliul Reprezentativ al Părinților (CRP) are un rol consultativ, subliniază ea, și spune că la deciziile luate în acest organism ea nu a fost parte. „Sunt reprezentantul părinților clasei a VII-a din care provin cele două eleve și membru al CRP, însă nu am fost informată, convocată sau inclusă în nicio discuție a CRP referitoare la acest caz. Așa-zisa «discuție a CRP» a avut loc într-un grup restrâns de WhatsApp, administrat de președintele CRP, din care am fost exclusă în mod deliberat, deși am calitatea de reprezentant ales al unei clase. În aceste condiții, acel grup nu poate fi considerat reprezentativ pentru CRP, ci exprimă doar poziția unei părți dintre membri. De asemenea, clasa direct afectată nu a fost reprezentată, iar părinții ei nu au fost consultați. Prin urmare, afirmațiile potrivit cărora «CRP a luat în discuție cazul» sau că «majoritatea părinților cer exmatricularea» sunt inexacte și induc în eroare, fiind bazate pe o consultare selectivă, neformală și nelegitimă”, transmite Mirela Popa-Bianu, într-un email transmis în atenția cititorilor Turnul Sfatului.

Ea arată că nu ține de CRP să decidă sancțiuni disciplinare, „cu atât mai puțin sancțiuni extreme precum exmatricularea, mai ales în lipsa unei anchete complete”. „Prezentarea publică a unor sondaje informale ca exprimând «voința majorității părinților» este periculoasă, deoarece poate induce părinții în eroare, deturnează responsabilitatea instituțională a școlii și expune copii minori la stigmatizare și presiune publică înainte de clarificarea legală a situației”, adaugă reprezentanta părinților elevilor din clasa citată.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Ion Surdu

Redactor