Miercuri,
28.07.2021
Cer Senin
Acum
16°C

Ce-ti trebuie sa devii pilot de raliuri. Raul Badiu: “Peste 20.000 euro si multa pasiune"

Tot mai mulţi copii se visează piloţi de curse, când se află în faţa unui calculator, tabletă, în faţa unor device-uri de ultimă generaţie sau pe circuitul de karting. Acolo totul pare atât de simplu. Însă “construcţia” unui campion este clădită pe anumiţi paşi pe atât de uşori la prima vedere, pe atât de dificili de parcurs.

Turnul Sfatului a luat legătura cu tânărul pilot Raul Badiu (23 ani), sibian care a debutat în 2012 în Campionatul Naţional de Raliuri şi care de atunci şi-a ridicat nivelul  de la an la an, pentru a ne dezvălui etapele formării unui pilot şi costurile cu care se confruntă un pilot de raliuri aflat la începutul unei cariere.

Reporter: Ce calităţi trebuie să întrunească un puşti care doreşte să ajungă pilot de raliuri?

Raul Badiu: În primul rând trebuie să fie pasionat, să-i placă. La câte sacrificii implică ulterior trebuie să fie pregătit şi dispus la muncă. Nişte paşi normali ar fi să înceapă de la o vârstă fragedă. Kartingul ar ajuta să le formeze de mici deprinderile la volan şi feeling-urile în maşină şi pe parcurs, la 13-14 ani, când ajung la pedale, există competiţii locale, probe de îndemânare prin parcări, pentru ca mai apoi să meargă la competiţii mai mari. Trebuie să înceapă de la Slalom Paralel la Viteză în Coastă, unde sunt trasee de 4-5 km pe care le faci de mai multe ori. Acolo poţi să-ţi transpui cunoştinţele şi să înveţi de la o tură la alta. De anul acesta s-a inaugurat Campionatul Naţional de Viteză pe circuit. Avem câteva circuite pe lângă Bucureşti. Cam aceştia sunt paşii care trebuie făcuţi. Și când ajungi la raliuri, în CNR poţi debuta cu o maşină mai puţin performantă. Mai uşor de învăţat pentru piloţi. Cum ar fi Dacia Sandero, nou apărută, sau Logan. Important pentru a ajunge la performanţă e să ai în dreapta mereu oameni care sunt din fenomen, să-ţi dea cât mai multe sfaturi. Să ai un copilot care să te ajute în pregătirea unei curse.

 

1

Raul şi prima sa maşină de concurs, Opel Kadett. La vârsta de 17 ani, pe când concura la Slalom Paralel

 

Rep.: Observ că acorzi o importanţă mare copilotului. Cât de mult contează într-o cursă? 

R.B.: 50 % pentru pilot, 50 % pentru copilot. Din punct de vedere sportiv, copilotul contează la fel de mult ca pilotul. Raliul e un sport complex, nu e ca un circuit ce are 10-12 viraje pe care să le repeţi mereu. Sunt 150 km de drum şi e aprope imposibil să le ţii minte în cele 2-3 ture de recunoaştere din partea organizatorilor. Pentru că înainte de raliu tu mergi de 2-3 ori. S-a înfiinţat acest sistem de dictare în care la prima tură merge pilotul în dreapta cu copilotul şi descrie virajele care sunt, iar copilotul le scrie. Iar la a doua şi a treia cursă de recunoaştere, copilotul descrie drumul, astfel încât să ştii ce urmează, să mergi cât mai repede. De aceea este important ca un copilot să dicteze bine, să se ocupe de tot ce înseamnă facilităţi, servicii, să se focuseze la mers.

Rep.: Revenind la paşii formării unui pilot. Simulatoarele şi jocurile pe PC, playstation, Xbox, cu volan, în ce fel ajută? Bănuiesc că şi tu ai încercat când ai fost mic…

R.B.: Am avut şi m-a ajutat mult la frânarea cu stângul. Eu când m-am urcat în maşina de raliu pentru prima oară, ştiam de pe pc sau simulator, cum e să frânezi cu stângul. Am deprins acest feeling care m-a ajutat mult. La poziţia mâinilor pe volan m-a ajutat enorm. În rest, este mult mai uşor în realitate decât la calculator, pentru că şi simţi maşina, simţi ce se întâmplă. La jocuri mergi după ce vezi, în realitate îţi foloseşti şi simţurile.

Rep.: Se spune că trebuie să ai un talent înnăscut pentru a deveni un pilot de raliuri…

R.B.: Evident, cu cât e mai talentat pilotul, rezultatele sunt mai bune. Dar talentul trebuie însoţit şi de muncă, implicare, pasiune. Nu ajunge să fii doar talentat şi tu să nu ai un volan, pentru că nu te preocupă imaginea, relaţia cu partenerii şi sponsorii. Și într-un sport aşa scump cum e raliul, trebuie să fii complex din mai multe puncte de vedere.

Rep.: Cam ce buget îţi trebuie când eşti debutant, când intri în Campionatul Naţional de Raliuri? Ce buget ai avut tu, de exemplu, în 2012, când ai debutat?

R.B.: Cel mai mic buget cu Dacia Logan, de când am început achiziţionarea, cu tot, a fost puţin peste 20.000 euro, fără alte cheltuieli, daune majore. La mine, din păcate, suma a fost mai mare, pentru că am avut şi câteva incidente. Chiar în primul sezon am vrut să merg la un nivel puţin mai ridicat şi m-a costat undeva peste 30.000 euro. Dar la un nivel minim, cu 20.000 euro poţi să faci un sezon complet, cu Dacia Logan.

 

2

La debutul în CNR, 2012, cu Dacia Logan

 

Rep.: Ce include această sumă?

R.B.: Maşina, deplasare, înscrieri, licenţe, echipament sportiv, recunoaşteri, tot ceea ce înseamnă o săptămână, de marţi până duminică la un raliu. Un echipaj, împreună cu 2-3 mecanici, consumabile, cauciucuri, benzină, revizie pe etapă. La raliuri trebuie cască, cagulă, echipament, intim pe dedesubt, care să fie omologate. Împreună ajung la 1.000 de euro. Cinci ani e omologarea, apoi trebuie să le schimbi. Aici vorbesc de nivelul cel mai ieftin. La nivel de performanţă, numai o cască de carbon poate să fie 2500 de euro. Din fericire, la Logan şi la Sandero ieşi foarte ieftin dacă nu ai incidente. Cam acestea sunt cele mai accesibile maşini de acces în CNR. Evident, pe măsură ce cresc şi performanţele, cresc direct proporţional şi bugetele.

Rep.: Se spune în branşa voastră că piloţii sunt văzuţi în funcţie de bugetul echipei. Este adevărat?

R.B.: Bugetul influenţează mult performanţa, dar s-au mai văzut cazuri când piloţi cu maşini inferioare au câştigat în faţa unor piloţi cu maşini mai rapide, cu bugete superioare, dar acestea sunt cazuri mai rare. Pentru că bugetul e direct proporţional cu performanţa. E important bugetul, ai kilometri de teste asiguraţi, ai cauciuri de care ai nevoie, etc.

Rep.: De ce sumă ai nevoie la fiecare etapă de CNR, pentru eventualele reparaţii, îmbunătăţiri?

R.B.: De la Logan, 2.000-3.000 euro pe etapă, până la nivelul maxim în România, clasa R5, bugetul poate să sară şi la peste 20.000 euro pe etapă. La mine, cu Renault Clio R3, pe care-l am din sezonul trecut, am nevoie de 10.000 euro pe etapă. Maşina este de clasă R3, făcută pur pentru curse, motor special pentru curse, de 2 litri aspirat, undeva la 230-240 de cai, la 9000 de ture, cu cutie secvenţială în şase trepte, cu suspensie şi frână de curse, caroserie sudată cu rollbar pentru curse. În afară de forma maşinii, care arată ca un Renault normal, totul e de curse. De aceea şi întreţinerea e scumpă. Maşina de curse este făcută pentru siguranţa pilotului, chiar şi rollbar-ul nu are doar rolul de a întări caroseria, ci şi de a te proteja în cazul că te dai peste cap. Scaunul la fel, să te protejeze, să nu-ţi rupi coloana cervicală există nişte urechi care îţi menţine corpul lipit împreună cu centurile de scaun. Suporţii sunt foarte rezistenţi, să nu se rupă în caz de impact. Centurile sunt gândite în aşa fel încât să absoarbă din impact.

 

3

Cu Renault Clio R3 maxi, pe care o pilotează din 2014

 

Rep.: Știu că premiile în raliu se limitează mai mult la medalii, la cupe. Un fost campion la motocross, Ernest Mulner, spunea că în lume sunt maximum 10 piloţi care trăiesc din raliuri. Un pilot ca tine, aflat la început de carieră, cum se descurcă din punct de vedere financiar?

R.B.: Deja la nivel de Campionat Mondial, raliul este deja un job pentru piloţi. Trebuie să se trezească dimineaţă, să se urce în maşină, să facă pregătire specifică, în rest, la Campionatele Naţionale, sunt puţini care trăiesc din raliuri. Și dacă fac lucrul acesta, nu îl fac din raliul propriu-zis, pentru că nu sunt premii în măsură, dar se dezvoltă diferite parteneriate care să asocieze imaginea sportivului cu cea a unei firme, companii, mărci de maşini. Sunt premii modice, raportate la sumele pe care le investeşti. E dificil, pentru că mereu trebuie să investeşti.

Rep.: Cât de greu ţi-a fost la început să strangi bani de la sponsori?

R.B.: …eu chiar am fost un privilegiat, excepând primul an în care am mers integral din banii familiei. Prin performanţele mele, am reuşit să atrag atenţia sponsorilor. De la câteva mii de euro investite la început cu sponsorii şi echipa, am ajuns acum la nivel de maşină top, clasa R tracţiune faţă, şi începând din 2013 să fiu în aceeaşi echipă cu Francois Delecour, care e vicecampion mondial de raliuri. Sunt fericit, pentru că am ajuns strict pe performanţe, nu am avut relaţii. Sunt încrezător în viitor, cu suportul echipei Environment & Sport Development sunt pe drumul cel bun.

 

4

Alături de tatăl său, fost pilot de raliuri, după victoria de la Raliul Aradului 2015

 

Rep.: Antrenamentele pe ce maşină le faci?

R.B.: Din păcate, pe maşina de raliu, am ocazia foarte rar. Chiar şi un Renault Clio R 3, pe care-l am acum, te costă combustibilul undeva la 60-70 euro pe km. Orice kilometru de concurs contează, este important să fii acomodat cu maşina cu care mergi şi în campionat. De obicei, fac o sesiune de teste înainte de raliuri şi apoi la raliu. Poate când o să crească şi mai mult aşteptările, voi face şi mai multe teste. După cum am zis, fiecare km costă foarte mult, şi banii cum sunt principala problemă, este foarte greu. Iar să fac cu alte maşini, m-ar ajuta, dar până la un nivel, pentru că apoi intru în altă zonă, de reglaje, de fineţuri. Cum ar fi să mergi cu un Logan de 90-100 de cai şi apoi să te urci într-o maşină de 200 de cai? Nu se poate…

Rep.: Când crezi că România va ajunge la nivelul Germaniei, Franţei, Mării Britanii, unde piloţii primesc bani grei de la echipele lor care sunt finanţate de uzine? La noi piloţii sunt freelanceri…

R.B.: La noi, cea mai mare problemă e mediatizarea, pentru ca în afară de fotbal şi tabloidizare nu e loc şi de raliuri, motosport. Asta e cultura şi asta prinde la public. Dacă am apărea şi noi mai des cu maşinile sau echipamentele mai pe la televizor, atunci şi sponsorilor le-ar facilitata mai mult intrarea, pentru că ar plăti pentru performanţe şi s-ar reflecta şi imaginea lor. Dacă nu putem trăi din raliuri, fiecare pilot îşi găseşte diferite ocupaţii să şi să trăiască. Nu prea văd un viitor strălucit deocamdată. E foarte greu.

Rep.: S-au făcut mai multe studii din care reiese că procentul accidentelor provocate de piloţii de raliuri, în trafic, este aproape inexistent. Cum îţi explici? Din afară, lumea are percepţia că un pilot de raliuri are tendinţa să meargă tot cu viteză.

R.B.: Drumul public, mersul cu maşina normală, este destinat să mergi din punctul A în punctul B în codiţii de siguranţă, nu-ţi trebuie competiţie…

Rep.: Se spune că piloţii au un stil de condus defensiv în trafic. Aşa este şi în cazul tău?

R.B.: Da, noi ştim ce înseamnă să mergi la limită. Atunci, în traficul de zi cu zi, conştientizăm mai mult ce înseamnă o situaţie la limită, că sunt şi alţi oameni în trafic. Și nu ajungem să ne punem în situaţii limită, adrenalina ne-o descărcăm la raliuri. Majoritatea piloţilor de raliuri, dacă mergi cu ei în trafic, nici nu zici că sunt piloţi de curse. Pur şi simplu se deplasează din punctul A în B. Din păcate, sunt mulţi teribilişti în trafic, care ar trebui să meargă la şcoala de conducere defensivă, la diferite competiţii pentru a-şi descărca adrenalina, competiţii care nu necesită sume mari, Slalom Paralel, îndemânare prin parcări, Viteză în Coastă. Acolo să experimenteze mersul la limită dacă vor, nu în trafic, riscând viaţa ta şi a oamenilor din jur. Un pilot nu va merge niciodată repede în trafic, va încerca să fie un exemplu pentru ceilalţi participanţi la trafic.

 

5

Interiorul unei maşini de curse degajă siguranţă şi protecţie

 

Rep.: Ce-ţi doreşti pe viitor? Ce obiectiv ţinteşti?

R.B.: Sper să ajung în Campionatul Mondial de Raliuri, acolo este maximum absolut. Acum sunt la două roţi motrice. Aşa cum am absolvit de Logan când am câştigat cupa, sper să cuceresc şi titlul la două roţi motrice, pentru ca mai apoi să trec pe o maşină cu tracţiune integrală în CNR, şi apoi să bifez şi pasul acesta să am cât mai multe rezultate în afară.

În acest sezon, sibianul se află pe locul secund în clasamentul “două roţi motrice”, după evoluţiile notabile din primele două etape ale CNR (loc 2 la Raliul Braşovului şi loc 1 la Raliul Aradului). Sezonul trecut, sibianul a participat la doar patru etape ale CNR, astfel că i-a fost imposibil să-şi treacă un nou rezultat important, la final de sezon. Următorul raliu la care va participa Raul Badiu va avea loc la sfârşitul săptămânii viitoare, la Raliul Delta Tulcea.

 

Caseta cu performanţele pilotului sibian:

2013  

 - Campion al clasei 9, câştigătorul Cupei Dacia, vicecampion la juniori şi campion la echipe alaturi de ESD Rally Team

2012   

 - Campion Debutanţi în CNRD - Campion Debutanţi in Cupa Dacia Logan - Locul 2 Cupa Dacia Logan - Locul 2 Clasa 9 - Locul 2 Clasament Juniori

2011  

 - Campion Clasa 4 în cadrul Campionatului National Slalom Paralel - Vice-campion în cadrul Campionatului National Slalom Paralel

2010

 - Campion Clasa 2 în cadrul Campionatului National Slalom Paralel

 

Foto: arhivă personală

Adrian Stoinea

de Adrian Stoinea

Sport
Telefon:
0764 614 986

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus