PSD pe nisipuri miscatoare

Prea devreme? Prea târziu? Numai în urmă cu trei ani Ponta şi Antonescu tronau triumfător pe arena înţesată cu peste 70.000 de suflete, lansând credinţa în viabilitatea unei victorii politice zdrobitoare, pe termen nelimitat. De atunci, USL se destrămă iar acum PSD pluteşte pe nisipuri mişcătoare. Care o fi cauza? Sau cauzele?
Există tentaţia de a explica fenomenul prin raportare la persoane şi lupta lor pentru putere. Fără a neglija acest aspect, socot că esenţială este tendinţa evolutivă spre perfecţionare a democraţiei româneşti postdecembriste. Generaţiile tinere nu mai sunt tributare mentalitar gândirii autoritar-cazone de tip comunist sau neocomunist. Libertatea şi-a spus – îşi spune – cuvântul descătuşând cugetul, deschizând câmp acţiunilor pozitiv-valorice. Ca atare, în societate se produce, încet dar sigur, un reviriment în aprecierea acţiunii politice. Tind a prinde consistenţă nu strategiile lozincarde, menite a izbândi în lupta pentru putere ci implicarea serioasă, responsabilă, în probleme de fond, bazate pe predictibilitate. Nu mai puţin, la nivel de masă, acţiunea politică tinde a fi apreciată nu numai în raport cu interesele de clasă sau partinice, cu atât mai puţin cele personale, ci esenţial, prin raportare la interesul naţional.
Prin prisma unei astfel de gândiri cred că se pot explica ultimele mişcări în plan general-politic şi cu deosebire cele din sânul PSD.
Surprinzătoare, chiar derutantă apare nu atât căderea lui Ponta cât rapiditatea cu care s-a produs. Şcolit la învăţătura Iliescu-Năstase, s-a folosit de aceştia până şi-a adjudecat partidul după care i-a trădat, a devenit un fel de rebel pe cont propriu, dispus să sacrifice orice şi pe oricine pentru a-şi consolida şi permanentiza puterea. Şi-a abandonat acoliţii pe mâna justiţiei, s-a expus moral oprobriului public, s-a compromis în plan internaţional, suficient ca detaşamentul de susţinători – baroniada teritorială – să-şi piardă încrederea în el. Inculparea penală i-a pus capac. Mai restrâns ca odinioară dar tot atât de feroce, nucleul dur al partidului nu poate evada din menghinea mentalitară infuzată de interesele şi gândirea cazonă. Furând din platforma liberală Ponta a deviat strategic, chiar dacă a asezonat-o cu ingrediente sociale. Aşa ceva nu se iartă.
Victoria lui Dragnea nu e surprinzătoare. Cu toate declaraţiile de prietenie dintre cei doi, este previzibil că sub conducerea lui Dragnea partidul va reveni la platforma unui socialism de tip răsăritean de orientare iliesciană. Aici se simte la ea acasă şi masa dură a partidului. Cu Rovana Plumb în frunte, probabil Ponta miza pe conducerea din umbră. Cu Dragnea deja se vede că nu-i va merge.
Relaţia cu guvernul? Simplu. Partidul redevine centrul universului, cum spuneam, pe calapodul gândirii şi acţiunii iliesciene: totul prin partid, doctrină pe care deja a enunţat-o Dragnea. Cum vor reacţiona partenerii de coaliţie?
Cu Tăriceanu şi ALDE nu vor fi probleme. Pentru scaun şi putere sunt în stare să pupe pe oricine. Oprea în schimb a declarat că susține guvernarea cât timp e condusă de Ponta în care are deplină încredere. Ce se va întâmpla însă când deciziile nu vor mai fi ale lui Ponta? Ce poate semnifica într-o coaliție cernerea deciziilor prin filtrul unui singur partener fie el şi cel mai puternic? Şi dacă PSD se făleşte cu floarea iliesciană la pălărie, cum va reacţiona UNPR care-şi revendică suveran gândirea proprie, axată mai mult decât declarativ pe interesul naţional? Dar dacă Ponta pleacă? Se pare că deja îşi pregătește retragerea.
Este aptă actuala opoziție să preia comanda? Ei se află încă sub imperiul greşelii de a fi fuzionat prematur; greutățile de armonizare mai ales în teritoriu stau drept dovadă. Perspectiva accederii la putere ar putea atenua asperitățile. De altă parte, având alături sprijinul declarat al autorității președințiale care se bucură de o reală audienţă publică precum şi o strategie credibilă şi convingătoare a dezvoltării, ar putea, în stadiul actual sau de imediat viitor, să-i convingă pe UNPR şi UDMR să li se alăture pentru o nouă majoritate parlamentară.
Din orice unghi s-ar privi lucrurile, pare tot mai evident că politica va trece din sfera declaraţiilor şi promisiunilor în cea a strategiilor credibile, a realizărilor. Este de crezut şi de sperat că în ochii tinerelor generaţii de alegători se va impune seriozitatea şi interesul naţional.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi