Proiectul de 124 mil. euro pentru Păltiniș a început. Cu un plan, un film de 8 minute și nicio toaletă publică| Video

16 Septembrie 2015 19:56

Primarii din Poplaca, Rășinari și alte comune limitrofe Păltinișului, arhitectul șef al Sibiului, Ioana Urdea, reprezentanții complexului Arena Platoș și ai teleschiului din Păltiniș, precum și reprezentanții Consiliului Județean Sibiu s-au reunit miercuri pentru a anunța că proiectul de dezvoltare a zonei Păltiniș-Cindrel a început. Punctul zero al proiectului care necesită investiții estimate la 130 de milioane de euro este considerat de către autorități adoptarea Planului de amenajare a teritoriului zonal intercomunal (PATZI) Păltiniș-Cindrel. Acest plan a fost adoptat în această vară de toate instituțiile care au fondat Asociația de dezvoltare intercomunitară (ADI) Păltiniș-Cindrel: Consiliul județean și consiliile locale din Sibiu, Rășinari și Poplaca. Iar pentru a ilustra ce se dorește în urma implementării amintitului plan, la începutul reuniunii a fost proiectat un film. De subliniat că PATZI adoptat în această vară își are originea într-un studiu plătit de administrația județeană încă din 2010, studiu din care reieșea că zona studiată are nevoie de investiții de 124 de milioane de euro.

”În 2010 am întocmit un studiu de fundamentare denumit Plan de amenajare turistică a zonei Păltiniș-Cindrel, care a fost supus dezbaterii și consultării publice. După acest studiu, am demarat procedura de întocmire și de elaborare a PATZI Păltiniș- Cindrel. Planul a fost aprobat de Consiliul Județean și Consiliul local Sibiu, iar acum suntem în faza finală care include aspecte tehnice. Acest plan stă la baza dezvoltării viitoare a zonei, cu centrul de greutate la Păltiniș. Vrem ca stațiunea să fie atractivă pe toate cele patru anotimpuri. De fapt, ce se întâmplă azi? Demarăm procedura efectivă de dezvoltare a zonei prin finalizarea planului de amenajare teritorială. Iar primul pas am zis să îl facem împreună cu presa, să afle și sibienii și țara, pentru a atrage investitorii”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, Constantin Șovăială.

Avem plan. Dar cum îl implementăm? Doar cu privați!

”Am avut o procedură greoaie, dar asta este procedura. A durat un an și jumătate avizarea. 21 de instituții sunt avizatoare, unele avize au fost reluate, expirând între timp în proceduri. În acest moment, documentația este aprobată de toate cele trei consilii locale implicate și a devenit obligatorie și are și caracterul de lege, producând efecte asupra teritoriilor studiate. De aici încolo, un rol important va trebui să și-l asume ADI, care să se implice, să administreze zona, să realizeze investiții. Trebuie, în primul rând, amenajată infrastructura. Curentul electric are o rețea de 220 de V care nu mai face față, drumurile și parcările, la fel”, a declarat Corneliu Drăgan, arhitectul șef al județului Sibiu. Planul în discuție prevede investiții majore, dar deocamdată nicio instituție publică nu a stabilit în termeni exacți unde, când și cât va investi. ”În acest moment, Primăria Sibiu are doar un teritoriu administrativ intravilan, unde poate primi niște investiții. Deocamdată nu am primit solicitări pe astfel de investiții, pentru că planul nu era avizat și nu s-a putut dezvolta nici infrastructura. Investițiile vor veni în paralel cu dezvoltarea infrastructurii. Un termen nu putem da, deoarece investițiile vor veni cu siguranță la privați, în hoteluri, pensiuni și așa mai departe. Primăria, din câte știu eu, nu cred că mai are terenuri în Păltiniș”, a declarat Ioana Urdea, arhitectul șef al municipiului Sibiu. Ea a lăsat să se înțeleagă faptul că în urma adoptării PATZI, municipiul Sibiu va comanda realizarea unui plan urbanistic zonal pentru stațiunea Păltiniș.

Din declarațiile reprezentanților autorităților a rămas de înțeles că o stațiune Păltiniș mai atractivă decât Brașovul va putea fi realizată doar dacă vor apărea investiții private. Fondurile publice vor merge cel mult către infrastructură. Chiar și cele europene, care au și așa un cuantum redus. ”Ca finanțări europene pe turism nu sunt foarte multe posibilități. Există o axă care vizează dezvoltarea stațiunilor turistice, dar din fondurile care ar reveni pe regiune și împărțite, mai apoi, pe șase județe, nu știu dacă ar mai rămâne două milioane de euro pe fiecare județ. Noi am prevăzut un proiect pe această axă pentru dezvoltarea unei baze Salvamont și amenajarea traseelor montane din zonă. Nu putem investi în proiecte cu profit și trebuie să urmărim structura tehnico-edilitară, o să urmărim dacă trebuie modernizat drumul județean”, a declarat Dana Lupică, din Unitatea de Implementare a Proiectului a CJ Sibiu.

Rășinariul vrea să amenajeze o pârtie pentru schi de vară

”După mine, sunt două posibilități: sau se primesc bani de la Guvern, precum a primit Voineasa de la Ministerul Dezvoltării pentru pârtii de schi, sau urmăm politica pașilor mărunți, adică investim și dezvoltăm pe rând. O dezvoltare mult mai sănătoasă decât cea prin minister, deoarece investițiile mici reprezintă o dezvoltare continuă. După mine, unitățile administrative se pot implica prin organizarea de evenimente, festivaluri, care să atragă turiști care să se simtă bine”, a declarat Bucur Bogdan, primarul comunei Rășinari. El a anunțat că a pregătit un proiect pentru finanțare europeană, proiect prin care să amenajeze la ieșirea din Rășinari către Păltiniș o pârtie pentru ”schi de vară”. ”Undeva în zona Văii Ștezii, tot pe fonduri europene, avem în plan să amenajăm o pârtie pentru schi de vară, cu o piscină, unde iarna să fie patinoar. Am demarat procedura prin care am scos din pășunat suprafața de teren necesară. Va fi o pârtie de aproximativ 500 de metri lungime, pe iarbă sintetică. Aceasta este gândirea noastră”.

Ce spun privații: ”nu există măcar o toaletă publică”

Milena Boța, ca reprezentantă a telescaunului de la Păltiniș, a apreciat adoptarea PATZI, dar a anunțat că așteaptă și investiții din partea administrației sibiene. Într-un PUZ, pentru început. ”Fără PUZ nu poți investi în nimic. Iar în Păltiniș sunt o mulțime de probleme. De exemplu, știți că nu există nicio toaletă publică? Sau nicio pubelă de gunoi?”.

De asemenea, reprezentanții Arenei Platoș au anunțat că așteaptă și o reformare a instituțiilor statului. ”Tot ceea ce înseamnă instituții ale statului trebuie să gândească într-un spirit mult mai constructiv. Avem istoricul de cinci ani, am făcut tot ceea ce am putut ca să dezvoltăm zona și tot timpul ne-am lovit de instituții ale statului: că înseamnă curent, apă-canal, tone de hârtii și aprobări. Trebuie o reformă a instituțiilor statului, primării, consilii, pentru a fi mult mai flexibile. Păltiniș este o zonă frumoasă «de pute», dacă pot să mă exprim așa. Dar eu stau cu instalațiile care îmi ruginesc după niște acte”, a declarat Aurel Balu. Tot din partea Arenei Platoș a vorbit și Andy Fazekaș. ”Nu suntem chiar singurii care investim în zonă. S-au ridicat foarte multe probleme aici, am participat activ la acest Plan, este o inițiativă bună, de aici plecăm. Maratonul începe cu primul pas, care a fost făcut și pe care nu îl mai poate contesta nimeni. Experiența de acum nu este aceeași cu cea de acum 7-8 ani când s-a înfiripat în noi referitor ideea Arenei Platoș. Dar pe drumul acesta trebuie să mergem atât de departe și să investim atât de mult încât stațiunea aceasta să fie interesată pentru străini. Turiștii din România s-au obișnuit să fie prezenți doar în weekend. Mentalitatea aceasta trebuie schimbată și atunci nu mai trebuie să așteptăm trei ani pentru a putea amenaja o pârtie”.

Pentru ce ar fi nevoie de 124 de milioane de euro?

Suma de 124 de milioane de euro necesară pentru a transforma Păltinișul în ”stațiunea numărul 1” a României a fost înaintată în 2010, în urma realizării unui studiu de către o firmă de specialitate. 51 de km de pârtie, cu cinci instalaţii majore de transport pe cablu, dintre care un telescaun cu şase locuri, noi locuri de cazare şi parcare, trasee de drumeţie, de ciclism sau tiroliene sunt printre investiţiile propuse pentru viitorul staţiunii Păltiniş.

Zona de acces la pârtii a fost stabilită a fi platoul de la intersecţia şoselei principale (DJ106A) cu drumul spre Şanta şi cel spre staţia meteo, platou aflat la 1.420 de m altitudine. În total, sunt prevăzute a fi amenajate 42 de pârtii, dintre care una de divertisment şi trei pentru sanie. Restul sunt împărţite în patru categorii în funcţie de dificultate. Ar urma să existe 19 pârtii cu o lungime de 18,6 km şi o pantă medie de 11,1%, 14 pârtii de 25,3 km cu o pantă medie de 19,4% şi alte patru pârtii de nivel „roşu” cu o pantă medie de 32% şi o lungime de 19,9 km. O pârtie de un km ar urma să fie de nivel „negru” şi o pantă medie de 44%, diferenţa de altitudine de la plecare la sosire urmând să fie de 440 de metri.

9.375 de schiori este capacitatea prevăzută a domeniului schiabil şi 12.200 de persoane, cea totală a sitului. Pentru a transporta schiorii autorităţile sunt sfătuite să amenajeze un număr restrâns de instalaţii de transport pe cablu, dar moderne şi cu debit ridicat. Astfel, ar urma să fie realizate cinci instalaţii majore (dintre care trei în prima etapă), alături de care să fie create mai multe instalaţii complementare. „Prioritar este telescaunul debraiabil cu şase locuri”. Pentru a asigura un strat de zăpadă satisfăcător, 50% din suprafeţele pârtiilor ar trebui să poată beneficia de instalaţii de zăpadă artificială. Prin urmare, au calculat consultanţii, va trebui creată o rezervă de apă (lac artificial) de 80.000 de metri cubi.

Capacitatea de cazare ar trebui să urce la peste 7.600 de paturi, faţă de cele nici 1.000 existente în prezent. În plus, calea de acces existentă, care traversează Răşinariul, va trebui înlocuită cu una care să ofere condiţii decente de acces. Locurile de parcare necesare ar trebui să fie în număr de cel puțin 6.000.

Pentru a se ajunge la amenaja viitoarea stațiune, investiția în primă fază ar fi de 44 de milioane de euro. 2,14 mil. pentru drumuri de acces și parcări, 7,3 mil. euro pentru amenajarea zonelor de acces la pârtii și spații comerciale, 19 mil. de euro pentru stațiile de transport, 4,6 mil. pentru amenajarea pârtiilor și alte 8,4 mil. pentru instalațiile de zăpadă artificială. Diversele dotări ale pârtiilor de schi ar urma să mai consume 1,47 de mil. de euro, iar pentru un restaurant amplasat la altitudine ar fi necesari 920.000 de euro.

Pentru a lărgi plaja turiştilor interesaţi de Păltiniş, planul de dezvoltare prevede şi amenajarea de terenuri de sport, piscine, şcoli de alpinism, activităţi de pescuit, cicloturism şi programe de cunoaştere a florei şi faunei. Aceste proiecte ar urma să fie duse la îndeplinire în faza a doua a dezvoltării zonei. Foto: Consiliul Județean Sibiu

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi