Duminică,
18.05.2025
Innorat
Acum
9°C

Interviu cu Florin Oprea, consultant piețe financiare: ”Ne lamentăm că nu avem. Bun, dar ce facem?”

Interviu cu Florin Oprea, consultant piețe financiare: ”Ne lamentăm că nu avem. Bun, dar ce facem?”

A lucrat o perioadă la Bursa din Sibiu iar acum este consultant financiar independent în domeniul piețelor financiare și asociat al DV Advisors, societate ce furnizează servicii de consultanță specializată în domeniul piețelor de capital. Săptămâna trecută Florin Oprea a lansat a doua ediție a ”Școlii de bursă”, un proiect educativ prin care studenți și curioși învață cum să aplice economia în viața de zi cu zi.

F. O.: Nu trebuie să stăm o foarte lungă perioadă de timp și să analizăm ca să ne dăm seama de ce nu funcționează bursa în România. Sau de ce nu există piață de capital în România. De ce avem două burse și nimeni nu investește? Problema nu ar fi că nu există bani, banii pe care îi economisesc românii sunt de ordinul miliardelor, românii au foarte mulți bani în conturile de economii din bănci. Ce s-ar întâmpla dacă acești bani n-ar mai sta blocați în bănci și ar fi angrenați în circuitul economic?

Rep.: Ce s-ar întâmpla?

F. O.: S-ar întâmpla multe, foarte multe. Dar nu avem investitori. Și nu avem investitori pentru că nu există încredere. În piața de capital, în burse… Și de unde pornește această lipsă de încredere? Din lipsa de educație financiară. Nu poți să ai încredere în ceva ce nu cunoști. Nici într-o relație nu poți să ai încredere într-o persoană dacă nu ajungi să o cunoști.

Rep.: Are nevoie generația noastră de mai multe informații economice decât generația părinților noștri?

F. O.: Cred că în egală măsură avem nevoie de informație economică, dar înainte de a avea acces la informație – pentru că informația este gratuită, e mai important să o poți asimila. Trebuie să poți să o înțelegi.

Rep.: Ce-mi trebuie mie educație economică? Știu să urmăresc evoluția cursului leu-euro ca să-mi plătesc chiria, știu să iau restul de la magazin…

F. O.: Da, la prima vedere este foarte simplu, cursul leu-euro este publicat peste tot, dar știi cum să te protejezi de fluctuația acestui curs? Dacă o persoană are datorii într-o altă monedă, la un credit ca să dau un exemplu, și ea are câștiguri în lei cum poate să se protejeze?

Rep.: E întrebarea pe care și-o pun zeci de mii de români care au luat credite imobiliare în perioada de boom.

F. O.: Este capacitatea de a înțelege și folosi informația. Există numeroase instrumente financiare care nu sunt altceva la bază decât instrumente de protecție. Ele pentru asta au fost create. Da, într-adevăr, ele pot fi folosite și sunt folosite și în scop pur speculativ. Există o gamă foarte largă de instrumente financiare care sunt accesibile românilor, avem două burse în România care oferă o piață reglementată la vedere, și mai avem la bursa din Sibiu și o categorie de instrumente financiare pe care populația nu le cunoaște.

Rep.: Până a ajunge la instrumente financiare complexe, trebuie să vedem realitățile simple. Sunt oameni care nu pot înțelege că dacă se schimbă cursul valutar poți ajunge să nu mai ai bani să-ți plătești chiria. Crezi că mulți români ar fi într-o situația mai bună acum dacă noi toți am fi studiat în școală economia.

F. O.: Nevoia de educație financiară există de foarte multă vreme. Dar cum satisfacem această nevoie? Eu cred că educația financiară ar fi bine să înceapă chiar din gimnaziu. Noi facem aceste cursuri în parteneriat cu Universitatea ”Lucian Blaga” și ne adresăm studenților în primul rând, dar accesul este liber și gratuit tuturor celor care vor să învețe.

Rep.: Dar realitatea ne arată că se face coadă la bancomat în ziua de salariu la multe fabrici din Sibiu.

F. O.: Acesta este un obicei care cu timpul va dispărea. Suntem în secolul XXI, în lume există o țară care încearcă să renunțe complet la tranzacții cu bani cash, să folosească doar monedă electronică. În România avem încă o practică foarte puternică a cash-ului care pornește, cred eu, încă din vremea comunismului, când trebuia să ai bani, să îi ascunzi undeva ca să ai o rezervă, să ai unde să pui mâna în cazul în care ai nevoie. Nu prea aveai încredere în CEC și alte modalități de economisire nu prea existau.

Rep.: Cum schimbăm mentalitățile astea?

F. O.: Cu greu. Foarte greu. Dar ne-am săturat de această resemnare. Ne tot lamentăm că nu avem. Bun, dar ce facem? Așa ne putem plânge că nu avem piață de capital în România, că putem face orice pentru că nimeni nu investește și asta este… Ca să schimbăm ceva am decis să ne dedicăm o anumită parte din timp, din timpul nostru personal, și să facem ceva. E foarte simplu să mergi la job și când termini programul să te duci acasă și să stai în fața televizorului. Dacă toți am face câte ceva, atunci altundeva am ajunge… Noi ne-am propus să arătăm că se poate și altceva. Și nu doar că se poate, ci să-i învățăm pe cei interesați cum funcționează asemenea instrumente financiare, care sunt alternativele la modalitățile clasice de economisire. Trebuie să existe un interes, să vrei mai mult.

Rep.: Tot pornind de la mentalitate, cum mă convingi pe mine să renunț la a-mi ține banii într-un cont de economii, unde am o dobândă de două, trei procente pe an, și să risc să-i pierd?

F. O.: Eu nu am de ce să te conving. Noi vrem doar să arătăm că se poate și altceva. Nevoia o să se creeze și la noi. Suntem în 2015, într-un moment în care dobânzile au ajuns la un minim istoric. Deocamdată nu simțim, în societate, nevoia acută de a face plasamente. Da, într-adevăr, până acum dobânzile la depozite asigurau un venit suplimentar bunicel la un depozit de la 50.000 de euro în sus. Acum, când te duci la bancă și vezi ce câștigi la o dobândă de doi la sută pe an, ajungi la concluzia că nu faci nimic cu banii. Doar îi ții. Poți să-i ții și acasă. Eu sunt de părere că nevoia în mod natural se va crea, în orice societate care se dezvoltă nevoile, de diferite naturi, să creează natural. La fel și nevoia de investiții financiare, deocamdată noi suntem după 25 de ani de capitalism și acum tindem spre a fi o economie funcțională.

”Sunt încă multe de făcut și în Sibiu. Sunt alții mai buni ca noi, trebuie să știm cu cine să ne comparăm. Dacă e să ne uităm unde am fost acum 15 ani ne punem mâinile în cap și râdem noi de noi. Dar hai să ne gândim unde am putea fi de acum în 15 ani!”

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Stefan Dobre

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815

Comentarii

1 comentarii

Zorro

Acum 9 ani

Da, bancile incearca sa vinda cit mai multe produse, insa de regula in detrimentul lor. Aceste servicii au crescut in ultimii 5ani cu 60% fata de economia reala, ceea ce producem, cu 25%. Aici avem hiba-mai devreme sau mai tirziu o sa crash-uim din nou. Bancherii deseori sunt obligati sa aiba o norma de a vinde produsele lor, care sunt bad products. Cine nu are habar, sa lase degetele de pe speculatii. Daca vreo banca promite profit de peste 5-6%, fiti siguri, ca-i un fake!
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus