Istoria Sibiului în ”pseudo-regionalizările” de după 1989. Ultimul episod, Cioloș

28 Februarie 2016 20:53

UDMR a vrut regionalizare pentru a avea împreună județele Harghita, Covasna și Mureș. Social-democrații au vrut poli de creștere economică. Democrat-liberalii voiau regiuni grupate în județe puțin mai mari. Tehnocrații premierului Dacian Cioloș propun și ei o variantă de regionalizare. Sibiul ar fi în aceeași regiune cu Brașovul, iar capitala ar urma să fie Alba Iulia. Cel mai probabil, după alegeri oricum nu se va face nimic.

Județul Sibiu, tânăr din 1968

Județul Sibiu, în forma pe care o vedem azi, își are originiea în Legea nr. 2 din februarie 1968.”Atunci s-au desfăcut regiunile și s-au format județele. Acum probabil că ne vom întoarce iar la regiuni, pentru că altă cale nu mai avem”, povestește Nicolae Nan, președinte al Consiliului Județean Sibiu în perioada 1992 – 1996.

Până în 1968, Sibiul era parte din Raionul Stalin. La 6 septembrie 1950, Marea Adunare Națională a votat Legea nr. 5 pentru împărțirea teritoriului Republicii Populare Române în regiuni, orașe, raioane și comune. Au fost create 28 de regiuni și 177 raioane. Regiunea Stalin avea în subordine raioanele: Stalin, Ciuc, Odorhei, Racoș, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc.

2000px-Administrative_map_of_Romania,_1950-1952

Înainte de Raionul Stalin, și de formarea județului Sibiu, în perioada interbelică, Sibiul era doar jumătate față de cât este el astăzi. În perioada Regatului, Sibiul făcea parte din cele 71 de județe ale României, fiind alipite țării și Cadrilaterul și Basarabia. Județul cuprindea în acea perioadă partea de sud-vest a actualului județ Sibiu și se învecina la vest cu județele Hunedoara și Alba, la nord cu județele Târnava-Mică și Târnava-Mare, la est cu județul Făgăraș, iar la sud cu județele Gorj și Vâlcea. Conform datelor recensământului din 1930, populația județului era de 194.619 de locuitori, dintre care 62,0% români, 29,3% germani, 4,7% maghiari, ș.a.

În perioada 1876 – 1920, exista aici Comitatul Sibiu, cunoscut și ca Varmeghia Sibiului și era o unitate administrativă a Regatului Ungariei. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul acestui comitat a fost inclus în județul Sibiu. Cea mai mare parte a comitatului Sibiu este cuprinsă în prezent în județul Sibiu, mai puțin fostul district al Sebeșului Săsesc (cu localitățile Câlnic, Gârbova, Lancrăm, Petrifalău, Pianu, Săsciori și Șugag) care face parte în prezent din județul Alba.

S-a distrus ”Metropola Sibiu” în 1981

Reforma administrativă din 1968 avantaja municipiul Sibiu, care atunci avea în subordine comunele suburbane Cristian, Poplaca, Rășinari, Șelimbăr cu satele Bungard, Mohu și Veștem. În 1981 a avut loc o mică reformă ce le-a adus ”independeța” acestor localități. ”Dacă rămânea așa, acum puteam vorbi de zona Metropolitană Sibiu”, spune Nicolae Nan. Municipiul Sibiul s-ar fi putut dezvolta acum, cel puțin teoretic, mult mai armonios, în zona localităților Cristian, Rășinari și Șelimbăr. În 1968, județul Sibiu avea două municipii (Sibiu și Mediaș), cinci orașe (Agnita, Cisnădie, Copșa Mică, Dumbrăveni și Ocna Sibiului) și 50 de comune.

PSD: Sibiu, în ”Carpatica”

Prima variantă de regionalizare propusă de social-democrați, propunea înfiinţarea a zece regiuni. În această variantă, județul Sibiu urma să facă parte din regiunea Carpatica, alături de județele Brașov, Harghita și Covasna, iar capitala urmând să fie la Brașov. Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru al dezvoltării regionale a venit însă cu propriul său plan de regionalizare și de aici a început conflictual dintre sibieni și brașoveni: unde va fi capital regiunii?

Disputa dintre Sibiu și Brașov privind discuția cine să dețină capitala regională s-a încheiat, după ce social-democrații au scos din sertar ultima variantă care teoretic ar trebui să mulțumească pe toată lumea. Premierul Victor Ponta anunța în 2013 că susține varianta înființării a zece regiuni. În urma acestei decizii, Sibiul ar urma să facă parte din regiunea compusă alături de județele Alba și Hunedoara. Brașovul ar urma să facă parte din regiunea compusă alături de județele Covasna, Harghita și Mureș. Noua regionalizare a mulțumit politicienii din Sibiu, preşedintele PSD Sibiu, Ioan Cindrea, salutând decizia premierului Ponta. ”Cred că este un succes pentru județul Sibiu. Acest proiect prevede ca aceste regiuni să funcționeze inițial ca agenții de dezvoltare economică și apoi, după aprobarea noii Constituții, să funcționeze ca o regiune administrativă. Prima parte a proiectului va funcționa până la sfârșitul anului”, a anunțat Ioan Cindrea. Și totuși, nu s-a făcut nimic. Legea a picat la Curtea Constituțională, iar modificarea celei mai importante legi a statului nu s-a mai făcut, desi era în plan un referendum în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Propunerea lui Cioloș: 8 regiuni

Premierul Dacian Cioloş a dat în urmă cu două săptămâni primele indicii despre reforma administraţiei publice la care lucrează Guvernul. Premierul a vorbit despre ineficienţa actualelor judeţe şi a dat ca posibilă soluţie crearea a opt regiuni, cu eliminarea actualelor consilii judeţene. ”Consiliile judeţene îşi urmăresc în general strict funcţiile şi interesele teritoriale, sunt unităţi administrativ-teritoriale prea mici pentru a impulsiona decisiv dezvoltarea economică într-o anumită zonă. Consiliile de dezvoltare regională, la rândul lor, nu reuşesc să îşi îndeplinească menirea pentru care au fost create, în aceste condiţii de abordare teritorială fragmentară. În al doilea rând, avem probleme serioase de coordonare şi integrare a diverselor programe de dezvoltare finanţate din fonduri naţionale sau fonduri europene, la toate nivelurile: local, judeţean, regional sau naţional”, a spus Cioloş. Doar că peste trei luni se vor organiza alegeri locale, iar ideea regionalizării va stagna cel puțin patru ani.

Cele 8 regiuni ale României ar fi în viziunea premierului Dacian Cioloș Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest, Sud şi Sud-Est, care vor avea competenţe exclusive sau partajate cu cele ale statului, un buget multianual şi un preşedinte, în fruntea unui consiliu regional, potrivit proiectului Legii privind regiunile, conform Mediafax. Reședințele celor 8 regiuni ar putea fi: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Brăila, Craiova și Călăraşi, adică exact forma actuală a regiunilor de dezvoltare economică.

Regionalizarea lui Știrbeț

Fostul deputat PDL, Cornel Știrbeț, propunea în campania electorală din 2012 un proiect propriu de regionalizare. Știrbeț propune crearea a 14 regiuni, ce ar urma să fie conduse de către un Consiliu Regional, compus din 55 – 61 de consilieri, în funcție de numărul de locuitori ai regiunii și de către comitet director, ce ar urma să fie compus din cinci membri: un președinte, trei vicepreședinți și un secretar regional. Sibiul urma să facă parte din regiunea 12, alături de județele Mureș și Alba, iar capitala regională urma să fie în județul Sibiu.

Regionalizarea maghiarilor

Prioritatea numarul unu a parlamentarilor UDMR era în anul 2010 modificarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională. Maghiarii propuneau constituirea a 16 regiuni de dezvoltare. Punctul cel mai important pentru parlamentarii UDMR era formarea unei microregiuni Covasna, Harghita, Mureș, iar alături de Bistrița Nasaud, Cluj, Maramureș, Bihor, Sălaj și Satu Mare să se întregească într-o macro-regiune. Sibiul urma să intre într-o microregiune alături de Brașov și într-o macro-regiune alături de Arad, Caraș-Severin, Timișoara, Alba, Hunedoara și Brașov.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi